Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
11:35 03 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Moşii de toamnă, zi de pomenire a sufletelor celor adormiţi. De ce nu se spală în această zi

ro

05 Nov, 2016 00:00 3259 Marime text
Astăzi, 5 noiembrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morţilor. Pomenirea din această zi este cunoscută şi sub denumirea de Moşii de toamnă.
 
Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Nu se vorbeşte de trecerea într-o stare de nefiinţă, ci de trecerea dintr-un mod de existenţă în altul. Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă, stări date de modul vieţuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărţit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, momentul învierii întregului neam omenesc şi al hotărârilor finale legate de starea de fericire sau de suferinţă.
 
Ortodocşii se roagă pentru cei morţi, crezând că, prin rugăciuni, sufletul pentru care se roagă va ajunge la Judecată într-o stare mai bună decât cea cu care s-a despărţit de trup. Sâmbătă, când Biserica face pomenirea celor adormiţi, este ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât în iad ca să elibereze din el pe toţi drepţii adormiţi. Această zi este premergătoare duminicii - ziua Învierii -, numită şi cea dintâi zi a noii creaţii sau a opta zi, ziua veşniciei.
 
Mărturii despre prăznuirea Moşilor de toamnă se găsesc începând cu secolul al IX-lea la Mănăstirea Studion din Constantinopol, dar acestea au existat şi în secolul al XVII-lea, în Grecia. În Biserica Rusă există această pomenire de toamnă a celor adormiţi în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfântului Dimitrie, iar Biserica Romano-Catolică îi pomeneşte pe cei adormiţi la 2 noiembrie, sărbătoarea datând încă din secolul al XI-lea.

Coliva şi vinul, nelipsite de la slujbe

În această zi se săvârşeşte Sfânta Liturghie. La Proscomidie, preotul scoate din prescură miridele pentru morţi şi le aşază sub Sfântul Agneţ, rostind numele morţilor de pe pomelnicele care i-au fost aduse. În cadrul Sfintei Liturghii, Agneţul se preface în Trupul şi Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniţi) participă la sfinţenie prin prezenţa lor alături de Trupul Lui Hristos de pe Sfântul Disc. Coliva şi vinul sunt nelipsite de la slujbe. Coliva este preparată din boabe de grâu, semnificând trupul celui adormit şi expresia materială a credinţei noastre în înviere. Mântuitorul Iisus s-a folosit de parabola bobului de grâu, prevestind Învierea Sa. Tradiţia spune că, în urma acestor pomeniri, puterea divină îl învredniceşte pe cel care le împlineşte cu harul de care are nevoie şi cu toate cele care îi sunt de folos. Mai mult, respectând tradiţia Moşilor de toamnă, vom petrece Postul Crăciunului în deplină sănătate.

Sufletele morţilor coboară pe pământ

În tradiţia populară există credinţa că azi sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. Gospodinele pregătesc sarmale, prepară cele mai bune deserturi şi scot din cămări vinul cel mai de soi. Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Se spune că cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Moşi, când sufletele se întorc la morminte şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura, ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul, ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii