Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:17 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Legenda peşterii Zmeului şi paşii Maicii Domnului

ro

05 Oct, 2013 00:00 3551 Marime text
Un zmeu fioros, cu uriaşe aripi ghimpoase şi cu o lungă coadă solzoasă, îşi avea culcuşul în peştera care, după cum se spune, trece pe dedesubtul Zebilului, pe sub fundul lacului Babadag şi pe sub cetatea Heracleia de lângă statul Enisala. Intrarea lui era prin partea de Apus a dealului Roşu, iar ieşirea prin partea de Miază zi a dealului de sub cetatea Heracleia. Zmeul acesta se hrănea numai cu copii mici, pe care îi răpea chiar de prin casele oamenilor. Nimeni nu cuteza să stea în faţa grozavei dihănii, pentru că ştia ce-l aşteaptă. Se pustiiseră satele din jur de copii. Şi era o tânguire şi o jale cum nu se mai pomenise prin părţile acelea. Sărmanele mame cernite se rugau plângând la maica Domnului să se milostivească şi să mântuie lumea de acestă cumplită pacoste. Milostivindu-se Maica Precista, când într-o zi de vară trimise o crâncenă furtună cu tunete şi cu trăsnete şi a nimicit pe balaur. Spre a încredinţa însă dacă e cu adevărat mort, ostenitu-s-a Fecioara Maria şi a coborât din cer pe locul blestemat, unde se afla culcuşul Zmeului, lăsând urmele paşilor ei sfinţi pe unde a trecut. Pe nişte pietre mari de pe dealul Roşu se văd şi azi adânci urme omeneşti, pe care locuitorii satelor apropiere nu le calcă, iar copii – când se găsesc lângă ele, se închină şi le sărută. Sunt urmele maicii Domnului.

Sursa: Sursa: „Legende dobrogene”, de Titus Cergău şi Emanoil Papazissu (1946)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii