Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
21:59 27 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Femeile umplu oalele cu apă şi gustă din noul rod de mere Obiceiuri şi tradiţii în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

ro

29 Jun, 2016 00:00 2004 Marime text


La data de 29 iunie a fiecărui an, creştinii ortodocşi îi prăznuiesc pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Sfântul Petru, o figură remarcabilă între cei 12 Apostoli, şi Sfântul Pavel, prigonitorul transformat de Hristos în apostol al Evangheliei, s-au bucurat dintotdeauna de o cinste aparte în Biserică. Apostolii sunt prăznuiţi în aceeaşi zi deoarece ambii au sfârşit la Roma, pe timpul împăratului Nero. Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos. Conform Sinaxarului, moaştele celor doi apostoli au fost depuse împreună.
 
Se spune despre Sfinţii Petru şi Pavel că stau în Lună, unul în dreapta şi unul în stânga acesteia. Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului şi este considerat mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
 
Sfântul Petru, care mai înainte de apostolat se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei palestiniene, dintr-o cetate mică şi neslăvită care se numeşte Betsaida. El era fiul lui Iona, din seminţia lui Simeon, şi frate cu sfântul apostol Andrei, cel întâi chemat. La vremea în care a fost chemat de Hristos la apostolat, locuia în Capernaum, unde se îndeletnicea cu pescuitul. Sfântul Ioan Evanghelistul spune că fratele său Andrei a fost cel care l-a adus la Hristos, după ce se convinsese că L-a aflat pe Mesia. Cu acest prilej, Mântuitorul i-a schimbat numele din Simon în Chefa („piatră“, în aramaică), de unde numele Petru în greacă şi latină.
 
Fiind prea încrezător în sine, Sfântul Petru s-a lepădat de Hristos de trei ori în timpul Patimilor. Realizând trădarea săvârşită faţă de Învăţătorul său, s-a căit şi „a plâns cu amar“ mai apoi. Iertarea i-a acordat-o Mântuitorul după Învierea Sa din morţi, când l-a întrebat de trei ori dacă Îl iubeşte.
 
Sfântul Apostol Pavel, care înainte de apostolat se numea Saul, era de neam iudeu, din seminţia lui Veniamin. El s-a născut în Tarsul Ciliciei, din părinţi cinstiţi, care mai înainte au petrecut în Roma, apoi s-au mutat în Tarsul Ciliciei cu cinstitul titlu de cetăţeni romani, motiv pentru care Pavel s-a numit şi roman mai târziu.
 
Sfântul Pavel a fost elevul lui Gamaliel. La început, a luptat împotriva creştinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Când mergea pe calea Damascului, într-o zi, i-a apărut într-o lumină orbitoare Hristos, care l-a mustrat: „Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?“. După această întâmplare, s-a convertit şi a primit botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole, care se găsesc în Sfânta Scriptură.

Sânpetru pocneşte din bici, face licuricii să apară şi cucii să tacă



În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli, cunoscută sub numele de Sânpetru de Vară, marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului. Sânpetru este închipuit, în folclorul românesc, ca personaj pământean sau ca divinitate celestă. În vremurile imemoriale, Sânpetru de Vară umbla pe Pământ singur sau însoţit de Dumnezeu.
 
În ziua cinstirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi. Potrivit credinţei populare, de Sânpetru de Vară, femeile trebuie să împartă oale cu apă, în speranţa că cei morţi vor avea ce să bea pe lumea cealaltă. Totodată, în această zi, oamenii n-au voie să toarcă, deoarece se spune că astfel se întorc colacii de la morţi.
 
O altă practică ce nu se recomandă în această zi este scuturarea merilor. Se spune că respectarea acestei datini conduce la ocrotirea ogoarelor de ploaia cu grindină. De asemenea, potrivit tradiţiei, femeile tinere nu au voie să mănânce mere până la Sânpetrul de Vară, pentru a nu-i supăra pe morţi. Femeile văduve şi în etate, dacă vor să fie sănătoase, trebuie să se abţină de la mâncatul merelor până la sărbătoarea Sfântului Ilie.
 
Un alt obicei practicat în această zi se referă la oamenii pistruiaţi. Aceştia, pentru a scăpa de pistrui, trebuie să se spele pe faţă cu apă, la miezul nopţii sau la cântatul cocoşului.
 
Pe timpuri, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel se ţinea timp de trei zile. În acest mod, se credea că agricultorii vor fi protejaţi de potop, iar rodul de grâne va fi bogat. În popor, sărbătoarea marchează jumătatea verii agrare şi vremea secerişului.
 
Se spune că, în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în păduri.
 
Pe vremuri, în prima duminică după Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în ţinutul Muntelui Găina, din Munţii Apuseni, se organiza Târgul de fete, însă, după introducerea calendarului gregorian pe stil nou, această tradiţie a dispărut.
 
Surse:
http://www.crestinortodox.ro/
http://www.doxologia.ro/

Ti-a placut articolul?

Comentarii