De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
20:17 18 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„De Florii, cu toţii să prăznuim!” Persoanele care nu cinstesc cum se cuvine sărbătoarea se vor umple de pistrui

ro

24 Apr, 2016 00:00 2178 Marime text

Duminică, 24 aprilie, ortodocşii prăznuiesc Floriile sau Duminica Floriilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim. Totodată, toţi cei care la botez au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. Oamenii merg la biserică, au dezlegare la peşte şi nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile locului. Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă în momentul în care se apropie de preot să primească sfânta împărtăşanie.
 
Floriile sau Duminica Floriilor marchează ultima duminică dinaintea Învierii Domnului. Sărbătoarea reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi, care ţineau în mâini ramuri de finic. Este una dintre cele mai importante sărbători din an, fiind singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.
 
Începând cu seara Duminicii de Florii, intrăm în sfânta Săptămână a Patimilor, care va culmina cu sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de Taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus. Conform profeţiilor din Vechiul Testament, Iisus şi-a pregătit singur intrarea pentru a fi recunoscut drept Mesia, după cum însăşi Legea spunea. Mântuitorul a fost aclamat de o sumedenie de credincioşi, care aveau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Aceştia, văzându-L, au început sa strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“ Credincioşii rosteau aceste cuvinte deoarece simţeau că Iisus s-a pogorât din Ceruri şi a venit pe pământ pentru a-i mântui.
 
În acea perioadă, Duminica Floriilor era cunoscută ca Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez. Aceste denumiri sunt explicate prin faptul că cei care urmau să meargă cu mare solemnitate la episcop să îi ceară binecuvântarea de a lua parte la botez trebuiau să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscută şi sub numele de Duminica graţierilor, deoarece împăraţii ofereau graţieri ca un mod de a cinsti această sărbătoare importantă. Din seara de duminică, bisericile încep a săvârşi slujbe numite denii, care evocă toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea Sa în Ierusalim şi până la Învierea din morţi.

Moşii de Florii sau Lazărul 

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcintele lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii care aşteaptă la poarta Raiului să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, în funcţie de regiune. Într-una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte.

Copiii se ating cu ramurile sfinţite de salcie 

După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, pentru ca aceştia să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia. La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii, înaintea sărbătorii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat.
 
În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi în ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia, dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti

În unele sate din Ialomiţa se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor, copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine. Glasuri curate de copii povestesc, peste vremuri, despre Iisus, Cel primit cu slavă în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care, peste o săptămână, aveau să-L răstignească. Gazdele primesc copiii cu drag, îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră. Speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!“ Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători consta în ouă albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti.
 
Înainte de Florii, în unele zone ale ţării are loc un ceremonial numit Lăzărița. Acesta este creat după modelul colindelor, dar la această tradiţie participă doar fetele. Una dintre ele trebuie să se îmbrace în rochie de mireasă şi să colinde alături de celelalte fete.

Ce să nu faci de Florii 

Sărbătoarea cunoscută şi sub denumirea de Florii poartă o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii interesante. Salcia simbolizează fecioria în cultura rurală, însă, din punct de vedere creştinesc, înţelegerea acestui simbol este mult mai complexă. Salcia apare pentru prima dată în textele creştine datorită lui Hermas. Păstorul Hermas îi descrie pe martirii creştinismului drept „ramuri de salcie purtătoare de rod”, adică o contradicţie a naturii salciei, care îşi distruge florile înainte ca rodul să se lege. Comparaţia are sens deoarece doreşte să spună că cei care au murit iubindu-L pe Hristos sunt mai vii decât dacă ar fi trăit păgâni.
 
Salcia este nelipsită la sărbătoarea Floriilor. Credincioşii merg la slujbă cu ramurile, şi după ce sunt sfinţite, le pun la icoane, geamuri, uşi, porţi sau le utilizează în gospodărie.

Astăzi se curăţă mormintele celor dragi

Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul. Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi.

Dezlegare la peşte 

Cei care au ţinut post se pot delecta cu mâncăruri din peşte. De Florii, este dezlegare la peşte şi se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le gătesc şi apoi le mănâncă. În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică. Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.

Fetele necăsătorite scot zestrea şi o împodobesc cu flori

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare, şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede. În Muntenia, în ziua de Florii, oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi, din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi. Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite.
 
În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi. Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor. Superstiţiile de Florii spun că persoanele care nu vor să cinstească aşa cum se cuvine această sărbătoare se vor umple de pistrui. Se mai spune că, din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

Ti-a placut articolul?

Comentarii