Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:36 16 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Cei Trei Ierarhi, protectorii învăţământului teologic Ce se dă azi de pomană şi ce trebuie să facă fetele

ro

30 Jan, 2014 00:00 1922 Marime text
În fiecare an, în ziua de 30 ianuarie, sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Ei au trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul celui următor şi fiecare dintre ei a avut o contribuţie esenţială la teologie creştină, fiind numiţi protectori ai învăţământului teologic". Cei trei teologi sunt prăznuiţi şi separat, însă, pentru a arată unitatea de învăţătura, Biserica a rânduit şi o zi de prăznuire comună.

Cei trei părinţi şi dascăli ai lumii sunt cunoscuţi ca modele de viaţă duhovnicească, iar învăţăturile lor sunt preţuite de creştinătate de-a lungul secolelor. Pe lângă darul tălmăcirii Sfintelor Scripturi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei, de aceea sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi. Trăitori la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea, când biserica creştină se eliberase din prigoana sângeroasă a stăpânirii romane, dar aluneca pe panta ereziilor de la dreapta credinţă, cei trei ierarhi au luptat pentru înţelegerea şi pentru păstrarea dreptei credinţe apostolice, referitoare mai ales la Sfânta Treime, cea mai importantă taină a credinţei creştine. De atunci, învăţătura lor ortodoxă se păstrează până în zilele noastre, aşa cum a fost desăvârşită de ei. De aceea, secolul a IV-lea al erei creştine este denumit „Secolul de aur al creştinismului”.

Cine sunt cei trei sfinţi

Despre Sfântul Vasile cel Mare (330-379), episcop şi învăţător al Bisericii, se spune că era „sfânt din moşi strămoşi", deoarece în familia sa exista un „minunat mănunchi de sfinţi”: bunica, mama, sora, fraţii. Toată familia a împărtăşit aceleaşi aspiraţii pentru viaţa creştină. Sfântul Vasile cel Mare a fost îndrumătorul mirenilor şi „artizanul” vieţii mănăstireşti. Cu 16 secole în urmă, el a orânduit regulile vieţii monahale, care se respectă şi astăzi, acordând o mare importanţă rugăciunii şi muncii. Grigorie de Nazians (329-390), cunoscut şi sub numele de Cuvântătorul de Dumnezeu sau Teologul, a fost un orator vestit. A urmat studii filozofice la Capadocia, la Alexandria şi la Atena, unde l-a cunoscut pe Sfântul Vasile cel Mare, iar prietenia lor a fost un exemplu pentru contemporani.

După întoarcerea de la Atena el s-a botezat, apoi s-a retras la mânăstirea din Pont, înfiinţată de Vasile cel Mare. Aici s-a îndeletnicit cu studiul şi asceza. Sfântul Grigorie a fost numit episcop de Nazians, iar pentru doctrina lui profundă şi pentru darul de orator a fost numit Teologul. Faima sa constă şi în faptul că a reuşit să explice marea taină a creştinătăţii: Sfânta Treime. De asemenea, pentru creştinătate au rămas celebre „Poemele morale”. Sfântul Ioan Gură de Aur (354-407) s-a născut în Antiohia şi este unul dintre cei mai iubiţi şi cunoscuţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. El şi-a dedicat întreaga viaţă „zidirii Bisericii lui Hristos", chemându-i de la amvon la căinţă şi la fapte milostive şi „pe cei semeţi", şi pe „cei smeriţi", oferindu-le ca model propria sa nevoinţă. A dus o viaţă de ascet, în cele din urmă a fost numit episcop şi patriarh al Constantinopolului. Pentru că a predicat împotriva viciilor de la curtea împărătească, sfântul a fost îndepărtat de la scaunul patriarhal de împărăteasa bizantină Eudoxia, care l-a obligat să ia calea exilului de trei ori. În cel de-al treilea exil, Sfântul Ioan Gură de Aur a trecut la viaţa veşnică.

Tradiţii de spor şi sănătate

Sărbătoarea este o zi dedicată reconcilierii; acum se împacă rudele după lungi dispute, iar toate proiectele comune vor aduce prosperitate în căminul acestora. În ziua de prăznuire a celor Trei Ierarhi sunt benefice pelerinajele în lăcaşurile de cult care poartă hramul celor trei sfinţi. Tot în această zi, este bine să fie ajutaţi copiii săraci care doresc să devină preoţi. Pentru spor şi pentru sănătate, la masa sărbătorească se consumă peşte şi fructe, simboluri ale unei vieţi duhovniceşti smerite.În ziua de Trisfetite începe să se schimbe vremea, chiar dacă frigul tot îşi arată colţii, că doar mai este o lună de iarnă. Când în ziua praznicului curg streşinile, primăvara va fi friguroasă; dacă este ger, va urma o vară călduroasă. În ziua celor Trei Sfinţi Ierarhi se face pomenire pentru sporul casei şi pentru sănătate trupească şi sufletească a membrilor familiei; totodată, se dau de pomană cărţi de rugăciuni şi iconiţe care-i reprezintă pe cei trei ierarhi.

La acest praznic este bine să dăm de pomană o candelă, pentru ca tot anul viaţa noastră să fie luminoasă. În calendarul popular, în această zi de sărbătoare sunt interzise activităţile gospodăreşti. Bolnavii trebuie să se roage pentru sănătatea lor, deoarece cei trei ierarhi sunt doctori vindecători. În mediul rural, numeroase familii îi serbează pe cei trei ierarhi ca patroni ai casei. Se împart ofrande pentru morţii neîmpărtăşiţi, gospodinele fac colivă, merg la biserică s-o sfinţească şi apoi împart ofrande cu colivă, fructe şi peşte la trei bărbaţi, în memoria rudelor decedate din familie. Gospodina care nu respectă sărbătoarea rămâne văduvă. Fetele nemăritate trebuie să se roage celor trei ierarhi să le aducă bucurii şi un soţ bun. În ziua praznicului, pentru a afla care este ursitul lor, fetele trebuie să mănânce pâine cu sare.

Ti-a placut articolul?

Comentarii