Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
16:55 22 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ce găsesc turiştii pe litoral? Mănăstirile judeţului Constanţa (continuare) - galerie foto

ro

14 Jul, 2012 02:22 5199 Marime text
117466_mircea_voda_w220.jpgÎn ediţia anterioară am prezentat o serie de mănăstiri din judeţul Constanţa la care credincioşii pot merge pentru a se ruga şi pentru a aprinde o lumânare: Mănăstirea Adamclisi, Mănăstirea Basarab, Mănăstirea Capidava, Mănăstirea Crucea, Schitul Deleni, Mănăstirea Deleni, Mănăstirea Dervent, Mănăstirea Dumbrăveni şi Mănăstirea Histria. Astăzi continuăm prezentarea lăcaşurilor de cult din judeţul nostru.

Mănăstirea Înălţarea Domnului se află la Mircea Vodă. În perioada 1 mai - 1 octombrie 1932 au fost înhumaţi la Mircea Vodă 5.160 de eroi: români - 99 cunoscuţi şi 1.218 necunoscuţi, ruşi - 78 cunoscuţi şi 988 necunoscuţi, germani - 76 cunoscuţi şi 428 necunoscuţi, bulgari - 134 cunoscuţi şi 1.894 necunoscuţi, sârbi - unul cunoscut şi 244 necunoscuţi. Pentru o permanentă pomenire şi cinstire a eroilor la Sfânta Liturghie, la iniţiativa Asociaţiei Cultul Eroilor, după anul 2001 s-a înfiinţat Mănăstirea Înălţarea Domnului.

Mănăstirea Lipniţa este situată pe drumul ce leagă Mănăstirea Sfântul Apostol Andrei de Mănăstirea Dervent. A fost înfiinţată în noiembrie 2004 şi este închinată Sfântul Ioan Botezătorul. Al doilea ocrotitor al mănăstirii a fost ales Sfântul Mucenic Dasie, martir dobrogean care a trăit în secolele III - IV. Hramul mănăstirii este Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Mucenic Dasie (paraclisul). Lăcaşul de cult se află la 102 kilometri de Constanta şi la 22 de kilometri de Ostrov.

Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei se află în comuna Ion Corvin. Biserica din peşteră şi biserica mare poartă hramul Sfântului Apostol Andrei, iar biserica mică - hramul Acoperământul Maicii Domnului. Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei adăposteşte peştera în care se pare ca a sălăşluit apostolul Andrei. La 30 iulie 1944, episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul de închinare şi rugăciune. În vara anului 1990, doi vieţuitori de la Mănăstirea Sihăstria, ierom. Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. Cu binecuvântarea ierarhului locului, s-a trecut la ridicarea unui nou aşezământ. Primul loc pe care îl vizitaţi în mănăstire este peştera Sfântului Apostol Andrei, o biserică adevărată săpată în stâncă, amplasată la baza unui mic munte împădurit. Pe pereţii bisericii din peştera sunt multe icoane care pot fi admirate la lumina candelelor şi a lumânărilor. În locul altarului se află acum o icoană mare a Sfântului Apostol Andrei, la care se închina toţi credincioşii care vin aici la peşteră.

Mănăstirea Sfânta Elena de la mare poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi este situată la Costineşti. Mănăstirea Sfânta Elena a luat fiinţă pe un teren donat de Elena, mama regelui Mihai, în anul 1921. În anul 1930, maicile au fost înlocuite cu călugări. După decretul 410/1959, mănăstirea a fost închisă şi a fost reînfiinţată în 1990. Pe 14 mai 1996 s-a sfinţit locul pentru ridicarea noului lăcaş de către IPS Lucian Florea, arhiepiscopul Tomisului, iar în 1998 a avut loc târnosirea bisericii cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Schitul Strunga a fost înfiinţat în anul 2001, în apropierea vechii biserici a satului Strunga, construită în jurul anului 1770. Până în prezent s-au ridicat un corp de chilii şi trapeza mănăstirii. Biserica aflată în construcţie poartă hramul Buna Vestire, iar biserica veche - hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Schitul se află în satul Strunga, comuna Oltina.

Mănăstirea Techirghiol, din staţiunea balneară Techirghiol, îşi are începutul în anul 1928, când patriarhul Miron Cristea cumpără aici o casă cu 16 camere. Aici, patriarhul a înfiinţat un sanatoriu preoţesc, deservit de câteva monahii, pentru clerul din întreaga ţară. În 1951, PF Justinian va aduce în noul aşezământ o biserică de lemn, din secolul al XVII-lea, de origine transilvăneană, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pe care o resfinţeşte pe 15 august 1951. În 1995, schitul devine mănăstire. În octombrie 2000, PF Teoctist pune piatra de temelie pentru construirea unei noi biserici de zid. Este metoc al Arhiepiescopiei Bucureştilor.

Mănăstirea Peştera Sfântului Ioan Casian a fost înfiinţată în anul 2001, cu binecuvântarea IPS Teodosie. Este situată în apropierea peşterii în care au sihăstrit, în secolul al IV-lea, Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Gherman. Biserica Sfântului Ioan Casian este construită din piatră albă, calcaroasă, manoperă specifică zonei. Alături de biserică, în complexul aflat încă la începutul său mai întâlnim şi două corpuri administrative, cu camere de locuit şi sală de mese. Mănăstirea este situată între satele Cheia şi Casian.

Mănăstirea Sfinţilor Români, Poarta Albă, a fost ridicată pe terenul donat de primăria Poarta Alba (3 hectare) şi de o familie de credincioşi (două hectare). În localitatea Poarta Albă s-a ridicat un monument închinat memoriei deţinuţilor politici care şi-au dat viata, în perioada anilor 1950 - 1953, pe malurile Canalului Dunăre - Marea Neagră. La propunerea preşedintelui filialei Constanţa a AFDPR, Paul Andreescu, s-a înfiinţat aici mănăstirea cu hramul Duminica Sfinţilor Români.

Ti-a placut articolul?

Comentarii