Telegraf Aeroportul „Kogălniceanu” şi Portul Constanţa, închiriate Unchiului Sam

ZONE DE TRANZIT. Aeroportul Kogălniceanu şi Portul Constanţa vor putea fi utilizate de către SUA pentru transportul militarilor şi a tehnicii militare în Irak şi Afganistan, precum şi pentru transportul acestora spre Europa. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, luni seară, ca cele două puncte strategice să poată fi folosite de armata americană, urmând ca, în acest scop, ele să fie supuse unui proces de autorizare care va dura cel mult două luni.În prezent, SUA au cel puţin 150.000 de militari în Irak şi Afganistan. Totodată, CSAT a specificat că, temporar, pe aeroportul Kogălniceanu vor staţiona patru avioane cisternă şi patru avioane de transport C-17, având în vedere că una din bazele din Marea Mediterană este într-un proces de modernizare. Conducerea aeroportului susţine că decizia CSAT este una normală şi că nu vor fi probleme cu procedeul de autorizare. „Aeroportul este pregătit pentru acţiune. Aşteptăm cele patru avioane mari de realimentare. Pista face faţă acestor aparate de zbor, iar americanii ştiu foarte bine aeroportul şi nu cred că acesta mai are surprize pentru ei. Avioanele americane C-17 sunt deja pe pistă de la începutul exerciţiului Black Sea Rotational Force-2011", a declarat directorul Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu, Ionel Manafu. Conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a precizat, însă, că până în prezent nu a primit nicio înştiinţare în acest sens.

SCUTUL ANTIRACHETĂ. Cea de-a doua decizie a CSAT a vizat finalizarea negocierilor româno-americane pe scutul antirachetă, baza aeriană dezafectată de la Deveselu fiind aleasă ca platformă pentru amplasarea rachetelor. Autorităţile române au precizat că sistemul antirachetă american este unul defensiv, cu misiunea de a apăra teritoriul României şi Statelor Unite de rachetele balistice. În momentul în care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Gheorghe Beciu, primarul localităţii Deveselu, a declarat că „administraţia locală este pregătită. Ne aşteptăm de la înfiinţarea acestei baze la lucruri bune. Zona de sud a judeţului Olt este o zonă cu caracter agricol în special, iar noi, comuna Deveselu, suntem obişnuiţi cu zonă militară". În baza acordului româno-american, la Deveselu ar urma să fie amplasate 24 de rachete interceptoare SM-3, cu bază terestră, în cadrul etapei a treia a noii arhitecturi europene a scutului, care devine operaţională din 2015. O rachetă SM-3 este evaluată la 10 milioane de dolari. Baza aeriană de la Deveselu va rămâne sub comandament român, zona destinată scutului urmând să fie deservită de un număr de 200 de militari americani. Ieri, o delegaţie condusă de secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher au fost la bază aeriană de la Deveselu pentru a discuta cu autorităţile locale implicaţiile deciziei de amplasare a sistemului antirachetă. Cheltuielile pentru realizarea sistemului de apărarea antirachetă la Deveselu vor fi suportate de SUA şi, potrivit subsecretarului de stat Tauscher, acestea se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă câte 20 de milioane de dolari anual pentru operare.

UN PAS IMPORTANT. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat că Acordul privind instalarea pe teritoriul României a elementelor scutului antirachetă este o decizie care cimentează relaţia cu SUA. „Rolul Parlamentului va fi determinant în ratificarea acestui Acord, conform procedurilor internaţionale. Personal, nu anticipez dificultăţi în ratificarea Acordului", a adăugat Mircea Geoană. Preşedintele Senatului a subliniat însă că nu trebuie uitată decizia luată la summitul de la Lisabona privind un scut antirachetă la nivelul NATO, cu atât mai mult cu cât Rusia nu trebuie să privească o astfel de iniţiativă ca fiind îndreptată împotriva sa. Cu toate acestea, Rusia critică decizia amplasării scutului antirachetă în România. Reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat pe Twitter, la modul ironic, decizia României de a găzdui elemente ale sistemului american de apărare aeriană. El a catalogat planul drept "un cal traian", cu aluzie la numele preşedintelui Băsescu, scrie Gazeta.ru. Totodată Rusia a cerut ieri, garanţii juridice din partea Statelor Unite privind amplasarea scutului antirachetă în România. "Este necesar să primim garanţii juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului că sistemul antirachetă care urmează să fie amplasat în Europa nu este îndreptat împotriva forţelor strategice nucleare ruse", a anunţat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenţiile de presă ruseşti.

 

UN STUDIU REALIZAT RECENT DE INSTITUTUL ROMÂN PENTRU EVALUARE ŞI STRATEGIE (IRES) A ARĂTAT CĂ 17,8% DINTRE SUBIECŢI SUNT DE PĂRERE CĂ SISTEMUL AMERICAN DE APĂRARE ANTIRACHETĂ AR TREBUI SĂ APERE DE RUSIA STATELE IMPLICATE ÎN PROIECT. TOTODATĂ, PESTE JUMĂTATE DINTRE RESPONDENŢI SUNT DE PĂRERE CĂ, PRIN PARTICIPAREA LA ACEST PROIECT, ROMÂNIA SE EXPUNE LA RISCURI ECONOMICE ŞI ATACURI TERORISTE.

Ca urmare a deciziilor CSAT dar şi în contextul creat de uciderea lui Osama bin Laden, liderul reţelei Al-Qaida, Serviciul Român de Informaţii menţine actualul nivel de alertă antiteroristă, „Precaut", pentru că datele deţinute de autorităţile române nu relevă în acest moment existenţa unor ameninţări directe asupra României. Cu toate acestea, autorităţile române au răspuns solicitării unor state de a întări sistemul de protecţia a ambasadelor.

http://www.telegrafonline.ro