Rechizitoriu pentru conducerea CNE Cernavodă „Cuvântul de ordine care a stat la baza atribuirii contractelor este frauda“ (rechizitoriu)

ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Ionel Bucur, director general al Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă, şi a Elenei Marinela Negulici, director economic al CNE Cernavodă.
 
În cauză au mai fost trimişi în judecată Mădălina Olteanu, Ionel Encică, Laurenţiu Theodor Nicola şi Victor Dărămuş. Societatea Naţională Nuclearelectrica are calitatea de parte vătămată, în timp ce Davy Security SRL, Davy Protect & Security SRL şi Davi Protect Com sunt parte responsabilă civilmente.
 
Prin procesul-verbal din 30 iunie 2015, lucrătorii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Constanţa s-au sesizat din oficiu cu privire la următoarele aspecte:
 
„Numiţii Bucur Ionel, în calitate de director general al SN Nuclearelectrica SA Bucureşti - Sucursala CNE Cernavodă, respectiv Negulici Elena Marinela, în calitate de director economic în cadrul Sucursalei CNE Cernavodă, au eludat, cu intenţie, prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, cu prilejul încheierii contractului de servicii nr. (…)/02.07.2012 cu SC (…) SRL Cernavodă - CUI (…), reprezentată de (…), ce are ca obiect prestarea pe o perioadă de 32 de luni a serviciilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii la obiectivele aferente circuitului hidro al apei de răcire la CNE Cernavodă, întrucât, raportat la valoarea estimată a achiziţiei, respectiv 5.817.449.55 de lei fără TVA (1.307.409 euro, la cursul BNR de 4.4496 din 2 iulie 2012), autoritatea contractantă avea obligaţia de a organiza o procedură de licitaţie publică deschisă în vederea atribuirii acestui contract. În realitate, contractul a fost atribuit în urma organizării unei proceduri de achiziţie publică de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, în scopul de a încredinţa în mod preferenţial contractul către SC (…) SRL Cernavodă.
 
În urma organizării unei proceduri de licitaţie publică deschisă, a fost încheiat contractul de servicii nr. 4/08.01.2015 între Societatea Naţională Nuclearelectrica SA Bucureşti - Sucursala CNE Cernavoda şi SC (…) SRL Cernavodă, ce are ca obiect servicii de manipulare, transport, conservare produse şi actualizare baze de date şi servicii de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale spaţiilor de depozitare ale CNE Cernavodă şi ale sistemelor de utilităţi aferente acestora, pe o durată de doi ani, cu o valoare de 18.036.539 de lei, prin întocmirea în cadrul procedurii a caietului de sarcini de către numitul (…), în calitate de şef Serviciu Depozite al CNE Cernavodă, într-o modalitate de a favoriza atribuirea acestuia către această societate comercială.
 
Pe timpul derulării acestui contract, există date din care rezultă că Sucursala CNE Cernavodă a efectuat plăţi către SC (…) SRL Cernavoda fără respectarea dispoziţiilor contractuale stabilite între părţi“, potrivit procurorilor DNA.
 
„Pentru activitatea de favorizare a SC (…) SRL Cernavoda de către factorii decizionali din cadrul Sucursalei CNE Cernavodă, aceştia din urmă au obţinut din partea societăţii prestatoare foloase personale necuvenite constând în personal, materiale şi utilaje puse la dispoziţie pentru executarea unor lucrări de construcţie/renovare la locuinţa părinţilor numitei (…), din Cernavoda, judeţul Constanţa, la casa părintească a numitului Bucur Ionel, din Târgul Ocna, judeţul Bacău, şi la Pizzeria (…) din Murfatlar, judeţul Constanţa, aparţinând SC (…) SRL Murfatlar, deţinută în fapt de (…) şi de apropiata sa, prin interpuşii (…) şi (…)“, se mai arată în documentele procurorilor.
 
„În cursul anului 2004, numitul (…) a sustras din depozitele Sucursalei CNE Cernavodă, cu sprijinul numiţilor (…) şi (…), gestionari în cadrul Serviciului de Administrare Depozite al Sucursalei, o cantitate de ţeavă de cupru ce a fost declarată ca fiind sustrasă de autori necunoscuţi, dar care a fost utilizată în fapt la realizarea sistemului de încălzire al Pizzeriei (…) din Murfatlar, judeţul Constanţa“, mai spun procurorii.
 

„Unul dintre autovehiculele care efectuează activităţi de deservire a depozitelor sucursalei CNE Cernavoda, având numărul de înmatriculare (…), aparţinând SC (…) SRL Medgidia, este deţinut în fapt de către numitul (…), iar comenzile de lucrări preluate, deşi nu sunt executate în fapt, acestea sunt plătite de beneficiar, inclusiv cu avizul lui (…)“, potrivit DNA.
 
„SC (…) SRL Medgidia deţine în fapt calitatea de subcontractor al SC (…) SRL Cernavodă, în afara clauzelor contractuale stabilite de acest din urmă operator economic cu Sucursala CNE Cernavodă.
A fost format dosarul nr. 279/P/2015. Prin ordonanţa din 17 septembrie 2015, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a dispus reunirea celor două cauze, cercetările urmând a fi continuate în dosarul nr. 279/P/2015“, conform procurorilor.

Mijloacele de probă 

Prezentul rechizitoriu are în vedere „pregătirea, atribuirea şi derularea ilegală şi frauduloasă, în perioada decembrie 2007 - mai 2014, de către Societatea Naţională Nuclearelectrica, prin sucursala CNE Cernavodă, a două acorduri-cadru/contracte şi a două cesiuni de contracte, având ca obiect servicii specifice de protecţie fizică şi monitorizare a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, toate cu societăţi de pază controlate de către aceeaşi persoană, Dărămuş Victor, respectiv SC (…) SRL, SC (…) SRL şi SC (…) SRL“, se arată în documentele procurorilor DNA.
 
De asemenea, „în paralel cu derularea contractelor de achiziţii publice şi în baza unora dintre aceste contracte, ca urmare a actelor întocmite de către o parte dintre inculpaţi (Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela, Encică Ionel), aceştia au beneficiat din partea SNN/CNE şi de servicii de pază la locuinţele pe care le aveau în proprietate în municipiul Constanţa, sub pretextul amenajării şi pazei unui Centru de Urgenţă Alternativ care ar funcţiona la parterul blocului în cauză“, potrivit DNA.
 
În perioada decembrie 2007 - 1 octombrie 2012, „în ceea ce priveşte achiziţiile publice derulate de către Societatea Naţională Nuclearelectrica cu primele două societăţi, SC (…) SRL şi SC (…) SRL, era în vigoare OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, care prevedea, conform Anexei 2B, faptul că, în cazul serviciilor de pază, (precum şi atunci când contractele sunt clasificate), dispoziţiile OUG 34/2006 nu sunt aplicabile. Acest lucru nu înseamnă însă că achiziţiile publice se pot realiza discreţionar. Chiar şi atunci când OUG 34/2006 nu este aplicabilă, conform excepţiilor de la ordonanţă, rămân aplicabile dispoziţiile art. 2, alin. 2 din HG 925/2006, care devine dreptul comun în materie de achiziţii publice“, conform procurorilor.
 
În ceea ce priveşte contractele având ca obiect servicii de protecţie fizică şi monitorizare a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă „ce fac obiectul prezentei anchete, se va arăta că acestea au fost atribuite, prin prisma normelor din domeniul achiziţiilor publice, prin încălcarea de către factorii responsabili, în mod coordonat, cu ştiinţă, a tuturor principiilor sus menţionate, în mod discreţionar, neconcurenţial, discriminatoriu şi ineficient, direct şi preferenţial societăţilor SC (…), SC (…) şi SC (…), care erau totodată societăţi neeligibile atât în a negocia, cât şi în a derula respectivele contracte, din cauza lipsei autorizaţiilor şi certificatelor necesare în respectivul domeniu“.
 
„Inculpaţii Bucur Ionel - director al sucursalei CNE Cernavodă, Negulici Elena-Marinela, director economic al CNE Cernavodă, ulterior director economic al SNN Bucureşti cu delegare, având totodată în subordine Serviciul Achiziţii Publice din cadrul CNE Cernavodă, Olteanu Mădălina, director economic al CNE Cernavodă pe perioada delegării, având totodată în subordine Serviciul Achiziţii Publice din cadrul CNE Cernavodă, ambele inculpate având răspunderea conferită de viza de control financiar preventiv intern şi având în subordine directă Serviciul Achiziţii, Encică Ionel - şef Serviciu Protecţie fizică şi informaţii clasificate din cadrul CNE Cernavodă, Nicola Laurenţiu-Theodor, şef Birou Protecţie fizică şi informaţii clasificate din cadrul CNE Cernavodă, toţi inculpaţii cu atribuţii în domeniul asigurării aplicării normelor privind informaţiile clasificate, cu experienţă şi cunoştinţe avansate în domeniu, au făcut tot ce le-a stat în putinţă, indiferent de dispoziţiile legale încălcate, pentru ca respectivele contracte având ca obiect protecţia fizică şi monitorizarea Unităţilor CNE să fie atribuite numai societăţilor controlate de o anume persoană, inculpatul Dărămuş Victor. Aceasta chiar dacă societăţile de profil au purtat mai multe denumiri de-a lungul derulării contractelor (2007 - 2014), respectiv SC (…) SRL, SC (…) SRL şi SC (…) SRL (toate purtând acronimul (…) de la numele Dărămuş Victor)“, spun procurorii.
 
„Cuvântul de ordine care a stat la baza atribuirii contractelor este frauda (conturată prin note justificative având la bază motive vădit neconcurenţiale, motive tehnice false, facilităţi nelegale în cadrul procedurilor, cesiuni şi prelungiri de contracte ilegale şi toate menite să eludeze aplicarea unor proceduri concurenţiale, în favoarea societăţilor controlate de inculpatul Dărămuş Victor), apărările inculpaţilor urmând a fi temeinic înlăturate prin tratarea exhaustivă a fenomenului fraudulos de la nivelul sucursalei CNE Cernavodă“, mai arată procurorii.

„Au devenit proprietarii apartamentelor din blocul care era păzit din banii SNN/CNE“

Cu privire la infracţiunile de conflict de interese, „este de reţinut că, la sfârşitul anului 2010, SNN/CNE a aprobat vânzarea locuinţelor de serviciu, respectiv a celor din blocul (…) situat în municipiul Constanţa, către angajaţii CNE, astfel că inculpaţii Bucur Ionel, Negulici Elena-Marinela şi Encică Ionel, împreună cu alţi angajaţi ai CNE, au devenit, prin voinţă proprie, proprietarii apartamentelor din blocul care era păzit din banii SNN/CNE. În continuare, nu numai că inculpaţii implicaţi direct în procesul de pregătire, atribuire şi derulare a contractelor nu şi-au delegat dreptul de semnătură în legătură cu paza respectivului bloc, pentru a evita situaţia vădită de incompatibilitate, ci aceştia au continuat să autorizeze şi să ordonanţele plăţi, precum şi să contracteze servicii de pază cu noi societăţi care să le asigure paza blocului (…) în care locuiesc, deşi acest bloc nu are vreo legătură firească cu obiectul contractelor, acela de servicii specifice de protecţie fizică şi monitorizare a obiectivelor Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, contracte derulate cu SC (…) SRL, SC (…) şi SC (…) SRL“, potrivit DNA.

„Activităţile de pază şi protecţie necesită nivel de acces la informaţii clasificate secret de stat“

„Activităţile de pază şi protecţie fizică în incinta CNE Cernavodă necesită nivel de acces la informaţii clasificate secret de stat de nivel SECRET, iar conform HG 585/2002, orice contract care gestionează astfel de informaţii se poate negocia, în sensul de adjudecare şi semnare, de către deţinătorul informaţiilor clasificate, SNN/CNE Cernavodă, numai cu societăţi denumite obiective industriale care deţin autorizaţii de securitate industrială, respectiv se pot derula de către deţinătorul informaţiilor clasificate, CNE Cernavodă, numai cu obiective industriale care deţin certificate de securitate industrială eliberate de ORNISS12. Procedura se numeşte Securitatea industrială şi este descrisă detaliat în Capitolul VII din HG 585/2002“, conform DNA.
 
„Aceasta semnifică faptul că, pe de o parte, societăţile contractante (…) 13 - erau obligate să obţină iniţial, pentru perioada negocierii contractului, o autorizaţie de securitate industrială (ASI), iar ulterior, pentru perioada derulării contractului, un certificat de securitate industrială (CSI). Obligaţia obţinerii ASI şi CSI conform HG 585/2002 cade în sarcina conducătorului societăţii contractante, adică a inculpatului Dărămuş Victor. Totodată, societăţii care deţine informaţiile clasificate - CNE Cernavodă - îi este interzis să permită accesul societăţilor contractante la negocierea contractului (adjudecare şi semnare) şi în consecinţă îi este interzis să deruleze contractul în lipsa autorizărilor ASI şi CSI menţionate, conform art. 206, alin. 1 şi 2, art. 213, art. 215, alin. 1 şi art. 216 din HG 585/2002, obligaţie ce revenea conducerii CNE Cernavodă, în calitate de delegat al gestionării contractului şi de beneficiar direct, în fapt, al serviciului“, potrivit procurorilor.
 
„Inculpaţii au negat constant că personalul contractual al SC (…) SRL ar avea acces la planul de pază, direct sau indirect, prin prisma cunoaşterii consemnelor (obligaţiilor) din planul de pază, ci acesta ar avea acces doar la elemente generale regăsite în norme cu caracter public, susţinând totodată că societatea prestatoare, pe care în mod deliberat o asociază cu directorii societăţii, nu are acces la elementele secrete ale planului de pază, şi că, în consecinţă, contractul nu este unul clasificat“, mai arată DNA.
 
„SC (…) SRL nu deţinea certificat de securitate industrială, document eliberat de ORNISS pentru fiecare contract în parte, în lipsa căruia părţile, CNE Cernavodă şi SC (…) SRL, nu puteau derula contractul clasificat 17. SC (…) SRL nu a obţinut niciodată certificat de securitate industrială, conform documentaţiei înaintate de ORNISS“, spun procurorii.
 
„Simplul fapt că nu a existat o competiţie de oferte (testare de piaţă) conduce la concluzia acordării frauduloase a contractului, în scopul favorizării SC (…) SRL, deoarece principiul de bază care trebuie respectat este promovarea concurenţei, sarcina autorităţii contractante fiind de a avea un rol activ în testarea pieţei, şi acordarea altor societăţi a şansei de a participa la achiziţie, ceea ce nu a existat“, potrivit DNA.
 
În motivarea notei justificative, „inculpaţii au invocat în mod fals necesitatea atribuirii contractului către SC (…) SRL, creând practic premisele imposibilităţii efectuării unei competiţii de oferte de către departamentul achiziţii. Ulterior, directorul economic, Negulici Elena-Marinela, şi directorul CNE, Bucur Ionel, au aprobat în această formă nota justificativă, promovând ilegalităţile. Astfel, motivarea necesităţii atribuirii contractului către SC (…) SRL a fost «pentru reducerea riscului de scurgere informaţii clasificate prin eventuale analize de detaliu cu alţi potenţiali prestatori şi pentru asigurarea continuităţii în desfăşurarea activităţii de protecţie fizică şi monitorizare cu personal deja familiarizat cu procedurile, exigenţele şi specificul prestării serviciului la o centrală nucleară, precum şi cu topografia, regulile de acces, radioprotecţie, securitatea muncii şi PSI, care-i permite o orientare rapidă şi responsabilă pentru prestarea cu maximă eficienţă şi calitate a activităţilor»“.