Troc politic sau delasare!?

Legala sau nu, delimitarea colegiilor uninominale in judetul Constanta genereaza suspiciuni

Partidul Romania Mare a solicitat Curtii de Apel Bucuresti sa suspende orice forma de aplicare a Hotararii de Guvern pentru aprobarea primei delimitari a colegiilor uninominale unde vor fi desemnati viitorii parlamentari din Camera Deputatilor si Senat. Motivul invocat de PRM-isti: nu este respectat principiul potrivit caruia delimitarea acestora se face in conformitate cu hotararile comisiei parlamentare speciale. Curtea de Apel Bucuresti a discutat, miercuri, solicitarea PRM de suspendare a Hotararii de Guvern prin care s-au delimitat colegiile uninominale in vederea alegerilor din noiembrie, iar ieri a respins-o. Documentul a fost atacat si la Curtea Constitutionala a Romaniei, iar PRM a anuntat ca va contesta decizia Curtii de Apel Bucuresti. Oricum, Guvernul "se laudase" ca s-a pregatit sa riposteze in cazul in care PRM ar avea castig de cauza in instanta. Aspectul semnalat de reprezentantii acestei formatiuni politice a fost "analizat" pe toate fetele atat de presedintele Traian Basescu, cat si de analisti politici. Tot "scandalul" a pornit de la faptul ca, din motive neelucidate, acea comisie parlamentara speciala nu a "reusit" sa finalizeze in timp util delimitarea colegiilor uninominale din Bucuresti si judetele Satu Mare si Constanta. Indiferent de verdictul instantei si a CCR, pentru toti va ramane un mister cine a impiedicat comisia respectiva sa-si indeplineasca misiunea pana la capat.

Doi in unu in colegiile uninominale

Referindu-ne strict la judetul Constanta, pentru orice muritor de rand este limpede ca delimitarea colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor este inechitabila. Si asta strict din cauza diferentelor foarte mari ale cetatenilor cu drept de vot "alocati". Concret, in colegiul nr. 9 a fost prevazut cel mai mare numar de alegatori, respectiv 82.964 persoane, iar la polul opus se situeaza colegiul nr. 7, cu 38.661 cetateni cu drept de vot. Comparativ cu situatia dintre colegiile nr.1 si 8, unde diferenta este de 1.229 alegatori, oarecum acceptabila, intre colegiile nr.4 si 2, spre exemplu, apare un plus de alegatori de 33.228, cifra ce se apropie de cea prevazuta de legiuitor pentru desemnarea deputatului din colegiul nr. 7. O situatie similara se poate observa si daca am compara numarul alegatorilor din colegiile nr. 9 si 7, diferenta dintre ele fiind de 44.303 votanti. Si in delimitarea colegiilor pentru Senat, gandita si aprobata de Executiv, apar diferente de ordinul zecilor de mii de alegatori. Pentru a exemplifica este suficient sa compari colegiul nr. 1 cu colegiul nr. 3, in ultimul fiind 33.013 cetateni cu drept de vot in plus. In concluzie, delimitarea facuta pentru judetul Constanta fie s-a facut in virtutea inertiei, fie a avut la baza o intelegere politica pentru impartirea "echitabila" a bazinelor electorale ale anumitor formatiuni politice. Si cum, in plan local, tandemul PSD-PNL are radacini adanci, se pare ca cei ce au avut un cuvant de spus au fost reprezentantii celor doua formatiuni politice.

Scris de: {autor}Mihaela CIORBARU{/autor}