Reabilitarea zonei peninsulare va afecta situl arheologic al vechiului Tomis

Arheologii, impotriva interventiei masive in zona peninsulara

Primaria Constanta a organizat in urma cu doua zile dezbaterea publica referitoare la "Studiul de impact asupra mediului pentru obiectivul PUZ Peninsula" * Realizatorul planului, arhitectul Dorin Stefan, considera ca se doreste in primul rand revitalizarea matricei istorice a orasului, prin definirea zonei * Desi discutiile trebuiau purtate in jurul problemelor de mediu, traiectoria dezbaterii s-a indepartat mult de la subiect * Arheologii si istoricii prezenti la dezbaterea de mediu au atras atentia in legatura cu indiferenta cu care au fost tratati la intocmirea acestui plan * Directorul Muzeului de Istorie si Arheologie Constanta, Constantin Chera considera ca toata Peninsula este un sit arheologic, iar arheologii si istoricii nu sunt de acord cu interventia masiva * In ceea ce priveste realizarea tunelului subteran, care ar traversa Piata Ovidiu, Chera il considera inutil, atat din punct de vedere arheologic, cat si functional * Fostul director al APM, Traian Petrescu, a considerat dezbaterea pierdere de timp, iar consilierul PNL, Virgil Lungu, a asezat-o sub semnul diletantismului * Spre sfarsitul intalnirii, au fost facute cateva sugestii de catre militantii pentru protectia mediului

Municipalitatea a organizat in urma cu doua zile, la restaurantul Cazino Constanta, dezbaterea publica referitoare la "Studiul de impact asupra mediului pentru obiectivul PUZ Peninsula". La eveniment au fost invitati reprezentanti ai institutiilor publice si societatii civile, agenti economici, precum si cetatenii interesati in privinta noilor modificari ale zonei peninsulare. Mediatorul sedintei a fost directorul Directiei de Mediu si Integrarea Europeana din cadrul Primariei Constanta, Ani Merla, iar din prezidiu au mai facut parte arhitectul care a realizat PUZ Peninsula, Dorin Stefan, arhitectul sef al municipalitatii si directorul Directiei de Urbanism, Ionut Toma.In deschiderea dezbaterii, arhitectul Dorin Stefan a prezentat celor prezenti propria strategie in vederea modernizarii cunoscutei zone istorice. Potrivit celor declarate de Dorin Stefan, se doreste in primul rand revitalizarea matricei istorice a orasului si se incearca definirea zonei.Potrivit viziunii arhitectului, in planul de "regenerare" al Peninsulei au fost incluse construirea unui tunel auto, care sa uneasca cele doua extremitati ale zonei traversand Piata Ovidiu prin subteran si care se va continua cu celebra sosea de coasta, diferite tipuri de parcari moderne, precum si pontoane urbane, adevarate terminale de feribot.Arheologii, ignorati de municipalitate In plina dezbatere despre impactul asupra mediului pentru obiectivul PUZ Peninsula, tagma arheologilor si istoricilor reprezentata prin vocea lui Constantin Chera a atras atentia in legatura cu indiferenta cu care au fost tratati la intocmirea acestui plan. Directorul Muzeului de Istorie si Arheologie Constanta, Constantin Chera a declarat ca realizarea tunelului pe sub Piata Ovidiu este inutila atat din punct de vedere arheologic, cat si functional. Constantin Chera a spus ca toata Peninsula este un sit arheologic, iar arheologii si istoricii nu sunt de acord cu interventia masiva, deoarece in acest perimetru sunt numeroase galerii subterane despre care nu se cunosc foarte multe lucruri. O alta problema abordata de directorul muzeului de Istorie si Arheologie s-a referit la construirea arterelor rutiere, lucru care ar afecta foarte mult zona. "Nimeni nu va da voie la Venetia sa fie strapuns centrul istoric al orasului!", a spus raspicat Constantin Chera.In acelasi stil categoric a protestat si arhitectul Alexandru Balan care a propus ca in caietul de sarcini sa se specifice obligativitatea intocmirii studiului de impact inaintea elaborarii Planului Urbanistic de Detaliu, precum si organizarea concursurilor de arhitectura pentru orice interventie in zona peninsulara. Discutii sterile pe tema PUZFostul director al Agentiei pentru Protectia Mediului, Traian Petrescu a replicat transant ca propune respingerea acestui plan de mediu. In opinia sa, dezbaterea a fost o modalitate de pierdere a timpului. "Am pierdut timpul inutil. Discutiile nu ating problemele esentiale. Exista o legislatie costiera care nu a fost consultata, iar conversatiile sunt redirijate intr-o directie gresita", a afirmat Traian Petrescu. Dupa aproximativ doua ore de tergiversari, fostul director al APM a declarat ca intreaga discutie a fost tratata neserios, in conditiile in care chestiunea este foarte importanta. In opinia consilierului local al Partidului Liberal, Virgil Lungu, acest Planul Urbanistic Zonal poarta amprenta diletantismului. Liberalul considera ca in mod obligatoriu PUZ trebuia sa cuprinda un studiu istorico-arheologic vast, care sa aduca la suprafata incarcatura istorica a intregii Peninsule. "Nu am fost consultati absolut deloc", a mai precizat Virgil Lungu. In replica, directorul Directiei de Mediu si Integrare Europeana din cadrul Primariei Constanta, Ani Merla, a contracarat prin replici categorice. Astfel, Ani Merla a mentionat ca "ne-am adunat aici sa discutam un PUZ care are o parte dintre avize aprobate, iar altele expirate. Ca urmare, discutia trebuie fixata absolut pe problemele de mediu", a spus directorul DMIE. Ea a mai precizat ca municipalitatea asteapta solutii pentru crearea unor spatii verzi, dar si alte sugestii. Mare Nostrum si Eco Dobrogea interesate de zona verde din peninsulaReprezentantii organizatiilor nonguvernamentale care actioneaza pe linia protectiei mediului au expus beneficiarilor cateva dintre observatiile desprinse din PUZ. Vicepresedintele Eco Dobrogea, Omer Iuksel, a solicitat municipalitatii sa asigure conservarea patrimoniului verde prin reabilitarea hectarelor de maidane si platforme cu potential peisagistic si transformarea acestor spatii degradate in zone moderne de petrecere a timpului liber, respectiv in parcuri. In acest sens, Omer Iuksel va inainta o cerere municipalitatii in care atrage atentia in privinta adoptarii unor masuri speciale pentru igienizarea si reabilitarea peisagistica a Falezelor verzi din partea sudica, de la Poarta 1 pana la Poarta 2 Port, si a Falezei nordice, din Portul Tomis - Plaja Modern. In ceea ce priveste amplasarea unor obiective extrem de importante in aceasta zona si a riscului la care sunt supuse din cauza eventualelor lucrari de constructii, reprezentantii Eco Dobrogea au cerut masuri speciale de protectie a fasiei verzi din peninsula. Eco Dobrogea a mai cerut reducerea zgomotului si a vibratiilor solului prin masuri ce rebuie impuse constructorilor atat in timpul excavatiilor, cat mai ales pe traseele destinate transportului materialelor de constructie cu mijloace grele. Ani Merla a mai precizat in finalul dezbaterii publice ca problema vegetatiei va fi rezolvata prin crearea unei perdele forestiere, in acest fel reprezentanta primariei a raspuns si reprezentantei Mare Nostrum, Laura Boicenco.