Modificări pentru Statut şi Regulament ale PNL Constanţa „Foruri de conducere mai suple şi cooptarea foştilor lideri, printre propuneri“

Liderii PNL au programat calendarul alegerilor interne, care începe prin convocarea Consiliului Naţional de Coordonare pentru data de 4 martie, terminarea alegerilor organizaţiilor judeţene până pe 2 mai şi organizarea Convenţiei Naţionale pentru desemnarea noii conduceri a partidului, în 17 iunie.
 
Comisia de statut a Partidului Naţional Liberal a centralizat toate propunerile venite de la liderii din teritoriu cu scopul de a modifica statutul partidului. Acestea vor fi trimise astăzi Consiliului Naţional de Coordonare (CNC) pentru aprobare, cele mai importante propuneri vizând modalitatea de alegere a preşedintelui şi a conducerii centrale a formaţiunii.
 
Până în prezent, au apărut două curente de opinie în ceea ce priveşte regulile de numire a preşedintelui şi a conducerii centrale a PNL. Unii liberali din teritoriu au venit cu propunerea ca preşedintele să fie ales de toţi membrii PNL, pe când alţii doresc menţinerea sistemului electoral de până acum.
 
Se poartă o dezbatere asupra faptului dacă preşedintele, alături de secretarul general şi de prim-vicepreşedinţi, să fie numit pe baza unei moţiuni, a unui document-program care să cuprindă principalele direcţii strategice şi angajamente pe care şi le ia cel care vizează funcţia supremă în partid. 

Ce propuneri a transmis PNL Constanţa pentru modificarea statutului 

Biroul Permanent Judeţean a formulat o serie de modificări la statut, pe care le-a înaintat Comisiei de specialitate. La art. 10 din statut, liberalii constănţeni propun ca la lit. a, niveluri de organizare, pe viitor, organizaţiile de secţii de votare să rămână opţionale la orice nivel.
 
La art. 25, care stabileşte drepturile şi obligaţiile membrilor de partid, PNL Constanţa propune să se stipuleze ca aleşii locali şi judeţeni să fie obligaţi să aibă mandat de reprezentare din partea BPL şi BPJ (după caz) pentru votul în Consiliul Local şi Judeţean.
 
La art. 37, care statuează modul de conducere a filialelor, PNL Constanţa propune renunţarea la Consiliul de Coordonare Local (CCL), iar organismul de decizie politică într-o organizaţie să fie Adunarea Generală a membrilor, care alege Biroul Politic Local, se întruneşte şi ia decizii cu un minim de 30% din numărul total de membri ai organizaţiilor locale.
 
La art. 38, care defineşte organele de conducere, liberalii constănţeni propun comasarea Consiliului de Coordonare Judeţean cu Comitetul Director Judeţean, iar la nivelul filialelor, să se constituie Colegiul Director Judeţean, format din Biroul Permanent Judeţean, preşedinţii organizaţiilor locale, primarii, viceprimarii şi consilierii judeţeni de pe raza judeţului respectiv, foştii parlamentari şi foştii preşedinţi de filială.
În ceea ce priveşte Liga Aleşilor Locali (art. 60), PNL Constanţa propune ca din Liga Aleşilor Locali să facă parte şi foştii primari de comune, oraşe sau municipii.

Modificările propuse către Comisia de Regulament 

La art. 10, care vizează componenţa Consiliului de Coordonare Judeţean, liberalii constănţeni au adăugat şi foştii preşedinţi ai filialei şi preşedintele CSL (unde există).
 
În ceea ce priveşte procedura de alegeri interne la nivel local şi judeţean, PNL Constanţa a formulat cele mai multe propuneri: una dintre acestea vizează convocarea Adunării Generale a membrilor organizaţiei, care se face cu minimum trei zile înaintea alegerilor. La adunare nu pot participa decât membri care au cotizaţia plătită la zi. Adunarea este statutară cu prezenţa a minimum 30% dintre membri. Adunarea Generală alege BPL cu următoarea componenţă, la care se adaugă de drept organizaţiile de femei, tineret, pensionari şi oameni de afaceri: liberalii vor ca BPL comunal să fie format din cel mult 13 membri pentru localităţile cu populaţie de până în 5.000 de locuitori; BPL orăşenesc şi municipal cu populaţia între 5.000 şi 20.000 de locuitori - până la 17 membri; BPL orăşenesc şi municipal cu populaţia între 20.000 şi 50.000 de locuitori - până la 25 de membri, iar BPL reşedinţă de judeţ să aibă în componenţă maximum 29 de membri.
 
Liberalii constănţeni mai propun Comisiei de Regulament şi Organizare ca alegerea BPJ şi a preşedintelui de filială să se realizeze în cadrul Conferinţei Judeţene, prin votul delegaţilor organizaţiilor locale care sunt alese în Adunarea Generală. Numărul maxim al viitorului BPJ ar trebui să fie de 33 de membri, în loc de 100, cât sunt în prezent.
 
Componenţa Biroului Permanent Judeţean în viziunea PNL Constanţa ar trebui să fie următoarea: preşedinte, doi prim-vicepreşedinţi, secretar general şi doi secretari generali adjuncţi, zece vicepreşedinţi şi zece membri, un preşedinte onorific, la care se adaugă preşedinţii LAL, OFL, TNL, COA şi OPV3. „În cazul în care există mai multe candidaturi pentru funcţia de preşedinte, se poate vota pe moţiuni, iar intrarea membrilor în componenţa BPJ se va face proporţional cu numărul de voturi obţinute“, a mai decis BPJ Constanţa.
 
Liderul liberalilor constănţeni, Gheorghe Dragomir, a precizat că nu ştie câte dintre propuneri vor fi luate în calcul de comisiile de statut şi de organizare şi regulament, însă speră ca măcar cele referitoare la forurile de conducere, care trebuie să fie mai suple, pentru o mai mare eficienţă, să fie adoptate.
Totodată, Dragomir a afirmat că şi-ar dori ca modificările privind cooptarea foştilor aleşi şi parlamentari în forurile de decizie să fie adoptate, tocmai pentru ca aceste persoane să nu se simte marginalizate sau inutile după finalizarea mandatelor.
 
Astăzi, la Consiliul Naţional de Coordonare, filiala de la malul mării va fi reprezentată de aproximativ 20 de delegaţi.