Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
06:03 23 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Interviu cu preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Alexandru Bajdechi - „Dorim audienţă la Primărie pentru reducere la transportul în comun"

ro

14 Feb, 2013 20:00 2670 Marime text
07_interviu_elev.jpgAlexandru Bajdechi, noul preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa, vorbeşte despre Legea Educaţiei, despre faptul că elevii nu sunt reprezentaţi în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, dar şi despre faptul că, în vreme ce un elev din Bucureşti plăteşte 25 de lei pentru un abonament lunar pe toate liniile de mijloc de transport în comun, unul din Constanţa plăteşte 55 de lei lunar pentru un abonament pe o singură linie.

1. Ai fost ales, la începutul acestui an, preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa. De ce ţi-ai dorit funcţia asta şi ce înseamnă ea pentru tine?

Mi-am dorit funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa pentru că am ştiut că este nevoie de o persoană care să cunoască această structură din interior, iar faptul că anterior am deţinut funcţia de vicepreşedinte mi-a oferit o perspectivă largă asupra actualelor nevoi ale acestei structuri. Mi-am dorit funcţia pentru a demonstra că pot şi că eu şi echipa care îmi stă alături vom facem tot ce ne stă în putinţă pentru elevii constănţeni.
Această funcţie înseamnă o mare responsabilitate, deoarece necesită timp şi dedicare, dar şi resurse umane, materiale.

2. Ce crezi că poţi face pentru colegii tăi, pentru elevii din Constanţa în această calitate? Poţi schimba ceva în bine?

În primul rând, felul în care funcţionează Consiliul Judeţean al Elevilor, ca o structură consultativă a Inspectoratului, nu ne permite să facem schimbări de substanţă pentru elevii constănţeni. Însă putem avea iniţiative şi împreună cu autorităţile locale putem schimba câte ceva în bine pentru elevii constănţeni. Am să încep prin a spune că dorim să intrăm în audienţă la Consiliul Local şi Primăria Constanţa pentru a putea pune în discuţie dreptul elevilor de a beneficia de reducere pe mijloacele de transport în comun, conform Legii Educaţiei (Art. 84, alin I). În acest moment, un elev din municipiul Constanţa plăteşte 55 de lei pentru un abonament lunar pe o singură linie, spre deosebire de elevii din Bucureşti, care plătesc 25 de lei pentru toate liniile.
La nivel naţional, Consiliul Naţional al Elevilor încearcă adoptarea Codului de drepturi şi obligaţii (Statutul elevului) de care, de exemplu, studenţii din România se bucură din primăvara anului trecut, după ce Ministerul Educaţiei l-a adoptat ulterior consultărilor îndelungate cu studenţii.
Consiliul Naţional al Elevilor a realizat un draft acum doi ani, care probabil încă stă prin minister.

3. Ce proiecte, ce dezbateri are în vedere Consiliul Judeţean al Elevilor pentru primăvara aceasta?

În primul rând, ne propunem să participăm la dezbaterile privind Legea Educaţiei naţionale, în cazul în care vom fi invitaţi, aşa cum s-a întâmplat acum trei ani. Pentru această primăvară, vom organiza un proiect judeţean cu scop caritabil pentru cazurile de copii cu boli grave provenind din unităţile de învăţământ din Constanţa. Cazurile ne-au fost semnalate chiar de către colegii lor. În urma celei mai recente şedinţe a Consiliului Judeţean al Elevilor am stabilit de comun acord ca unităţile de învăţământ interesate să organizeze la nivel şcolar o strângere de fonduri, iar în final Consiliul Elevilor să organizeze un meci demonstrativ în cadrul căruia să aibă loc o strângere finală de fonduri, cu număr mare de participanţi. Banii vor fi donaţi familiilor celor aflaţi în dificultate.

4. Care este relaţia Consiliului Judeţean al Elevilor cu Inspectoratul Şcolar Judeţean?

Până în acest moment, noi, Consiliul Judeţean al Elevilor am avut o relaţie eficientă cu Inspectoratul Şcolar şi în cel mai scurt timp ne propunem să intrăm în audienţă la domnul inspector general (n.r. - Răducu Popescu) pentru a discuta problemele semnalate de elevi şi pentru a definitiva relaţia dintre ISJ şi Consiliul Judeţean al Elevilor în ceea ce priveşte derularea unor acţiuni comune legate de creşterea calităţii actului educativ în Constanţa.

5. Care sunt cele mai importante probleme de care se lovesc elevii?

O problemă fundamentală în mediul şcolar este violenţa. Aşa cum vedem şi în presă, fenomenul este destul de răspândit, iar efectele nu sunt, evident, benefice nici pentru profesori, nici pentru elevi, nici pentru părinţi.
Aş putea spune şi că elevii nu sunt prezenţi acum în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. Ei ar trebui să participe direct la luarea deciziilor în cadrul şcolilor, pentru că ei cunosc problema în mod direct.
Faptul că după terminarea liceului nu îşi formează competenţe pentru a intra în câmpul muncii reprezintă, de asemenea, o problemă.

6. Cum caracterizezi învăţământul din România? Dar despre cel din Constanţa ce părere ai?

Învăţământul din Constanţa este asemănător cu cel din România, în sensul în care nu consider că există diferenţe majore. Învăţământul din România este învechit ca mentalitate şi în ceea ce priveşte relaţia profesor-elev. Învăţământul din România are nevoie de o schimbare fundamentală, care trebuie să vină atât din parte guvernanţilor, cât şi din partea elevilor. Programa este foarte încărcată, iar modul de asimilare a informaţiilor este deficitar.

7. Ce ai schimba la actualul sistem de învăţământ?

În primul rând, trebuie să îmbunătăţim relaţia dintre profesor şi elev în sensul în care profesorii trebuie să aducă ceva nou în modul lor de a preda, orele trebuie să fie mai interactive, iar elevul să spună că vine cu bucurie la şcoală. O altă idee ar fi aceea a modificării sistemului de notare şi aici aş putea da exemplul mai multor ţări din Europa care folosesc un număr mai mic de note: în Germania notele se dau de la 6 la 1, în Finlanda de la 4 la 10, în Marea Britanie există calificative, de la A la F.
Aş schimba modul în care sunt prezenţi elevii în luarea deciziilor, în special în cadrul consiliilor de administraţie, dar şi în cadrul comisiilor şcolare, judeţene şi naţionale.

8. Cum ţi se pare Legea învăţământului? Ce crezi despre modificările prin care a trecut aceasta? Este legea perfectibilă?

Da, legea este perfectibilă, ca orice lege şi una dintre problemele noastre referitor la această lege este faptul că noi pierdem dreptul de vot în consiliul de administraţie. Un alt aspect este examenul de bacalaureat. În acest moment, Legea Educaţiei prevede un examen trans-disciplinar, care se va aplica din 2016. Elevii au respins această propunere, fiindcă în prezent nu există predarea trans-disciplinară. Consiliul Naţional al Elevilor a afirmat încă din luna mai că este nevoie de bacalaureate diferenţiate, în funcţie de profil. Legea este, aşa cum spuneam, perfectibilă şi sperăm că elevii trebuie să fie consultaţi, adică exact aşa cum prevede legea.
În acest moment Legea Educaţiei prevede o finanţare de minimum 6% din PIB, iar anul acesta finanţarea a fost de doar 3,14%.
Ar trebui încurajată orientarea şcolară în momentul absolvirii clasei a VIII-a, pentru că liceele teoretice sunt pline şi nu oferă competenţele necesare fiecărui elev în situaţia în care aceştia nu vor urma studii superioare şi vor intra direct în câmpul muncii. Ar trebui încurajată orientarea către liceele tehnice şi vocaţionale.

9. Cum consideri că sunt manualele după care învaţă astăzi elevii? Sunt „stufoase", „îmbâcsite"? Încurajează elevii să înveţe mecanic sau, din contră, vă ajută ca, după terminarea şcolii, să vă integraţi în societate?

Manualele după care se învaţă la ora actuală sunt preponderent vechi, neactualizate la ultimele tehnici pedagogice şi ar trebui, din punctul meu de vedere, schimbate. Da, sunt stufoase şi îmbâcsite şi din acest motiv profesorii nu prea le mai folosesc, încurajând utilizarea alternativelor, anume a culegerilor. Ne bucură iniţiativa ministrului Educaţiei, prin care se doreşte integrarea manualelor pe suport electronic. Cel mai probabil, elevii vor accepta noile manuale deoarece tehnologia e în trend. Cred că actualele manuale încurajează elevii să înveţe mecanic, fapt pentru care aceştia vor întâmpina dificultăţi în integrarea în societate.

10. Care este, din punctul tău de vedere, topul celor mai bune cinci licee din Constanţa?

În opinia mea, nu există un top al celor mai bune cinci licee, pentru că fiecare liceu are un specific, un anumit corp profesoral şi un anumit colectiv de elevi. Se pot face clasamente în funcţie de anumite rezultate şcolare, dar asta nu reprezintă o garanţie a succesului elevului după terminarea studiilor.

11. De ce sunt tentaţi tinerii ca după absolvirea liceului să plece să studieze în străinătate? Tu vrei să studiezi la o universitate din afara ţării?

În România nu sunt acoperite toate domeniile de studiu, probabil din cauza lipsei de dialog între viitorii studenţi şi conducerile universităţilor. Un alt motiv ar fi faptul că unii preferă o universitate mai bine văzută şi, de asemenea, iau în calcul stabilirea în afara ţării, din motive economice.
Nu vreau să studiez la o universitate din străinătate, deoarece îmi propun să învăţ la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Îmi place ideea de a studia în ţara de origine, nu mă atrage studiul în străinătate.

12. Crezi în proverbul care spune „Ai carte, ai parte"? De ce?

Nu cred că în acest moment se mai aplică acest proverb, pentru că, pe lângă educaţia clasică este nevoie şi de formarea anumitor competenţe, care nu se pot obţine prin educaţia formală. Ar trebui ca, alături de programa de educaţie formală se existe şi educaţia non-formală, pentru a pregăti tinerii pentru societate.

13. Care este, în 2013, relaţia profesor - elev? Întrebarea vine în contextul în care, în ultimii ani, a crescut numărul cazurilor de violenţă în şcoli, în sensul în care profesorii sunt agresaţi fizic.

Nu numai profesorii sunt agresaţi fizic. Şi elevii, întrei ei, se agresează. Există însă şi cazuri în care violenţa vine din partea profesorilor, în special violenţa verbală. Sper ca în 2013 relaţia profesor - elev să se normalizeze, astfel încât să fie cu adevărat o relaţie de parteneriat şi profesorii să-şi poată îndeplini misiunea la cele mai înalte standarde, iar elevii să conştientizeze rolul pe care îl au, mai ales pentru viitorul societăţii.

Ti-a placut articolul?

Comentarii