Situaţia municipiului Constanţa în vremuri de război (1942-1943) (I)

Bătrâna urbe tomitană a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în anii cumplitei conflagraţii mondiale suferind numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti. Modernul oraş Constanţa, o perlă turistică a Europei în epoca interbelică, a devenit începând din 1942 un punct strategic militar deosebit de important. Viaţa sa a avut mult de suferit pe toate planurile (economic, social, cultural etc.), urbea a cunoscut ocupaţii străine şi atacuri devastatoare... Faţa sa, altădată atât de frumoasă, a fost mutilată, clădirile impozante i-au fost distruse, iar populaţia, decimată.
 

Din 22 iunie 1941, după ce Antonescu a dat celebrul ordin „Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul!”, România, aliată a Germaniei Naziste şi implicată în război din dorinţa de a elibera Basarabia şi Bucovina de Nord, a devenit ţinta bombardamentelor ruseşti. Una dintre ţintele preferate ale Rusiei sovietice a fost evident Constanţa, a cărei importanţă era deosebită datorită portului său.
 
În ciuda tuturor problemelor şi distrugerilor, viaţa la Constanţa a continuat, iar oamenii urbei au rămas fermi pe poziţii, continuând să lupte pentru salvarea oraşului. Informaţii oficiale extrem de preţioase ne spun povestea Constanţei în anii 1942-1943 şi ne ajută să reconstituim imaginea sa din acea perioadă.
 
Un document extrem de important în acest sens este darea de seamă din 1943, practic un raport întocmit de primarul municipiului Constanţa, colonelul N. Oprescu, pentru perioada 1 aprilie 1942-1 aprilie 1943. Din acesta aflăm date legate de problemele administrative, economice şi sociale, pe care le întâmpinau în acele timpuri autorităţile locale. Se muncea intens, într-o epocă în care resursele economice ale Dobrogei şi ale întregii Românii erau aprig exploatate, iar multe dintre aceste bunuri ajungeau la armata aliată, Germania.
 
Darea de seamă a primarului Oprescu ne relevă faptul că autorităţile locale au efectuat controale la 174 de întreprinderi industriale şi comerciale, care aveau împreună un număr total de 4.346 de salariaţi. Durata muncii era de 8, maximum 10 ore pe zi, la micile ateliere şi de 10-12 ore la întreprinderile cu comenzi urgenţe, pentru MAN. S-au inspectat 294 de ateliere de ucenici şi în urma verificării s-a constatat că aceştia erau, în general, bine trataţi. Zilnic erau controlate şi toate cele 34 de brutării de pe teritoriul municipiului, căci pâinea era un produs indispensabil. În urma controalelor, statul a aplicat şi numeroase amenzi, trimiţând în judecată 1.142 de persoane care comiseseră contravenţii economice, încălcând prevederi penale, legea administraţiei, legea sanitară sau pe cea a comerţului ambulant.
 
Au fost inspectate cantine ce ţineau de societăţi petroliere precum Concordia, Rom-An, Columbia, Astra Română, dar şi cantina Muncitorilor din Port, cea a Șantierului Naval, Cantina Căminului Domniţa Ileana şi cea de la Serviciul Salubrităţii. Scopul acestor controale era acela de a vedea dacă mâncarea oferită acolo era de bună calitate şi servită în condiţii legale de igienă.
 
Constanţa fusese grav avariată în timpul bombardamentelor din vara lui 1941. Din acest motiv, un an mai târziu, Primăria dispune dărâmarea clădirilor grav avariate, iar înlăturarea acestor ruine moderne sunt un prim pas făcut pentru reînfrumuseţarea oraşului.
 
În plin război, asistenţa socială este un domeniu extrem de important. Unul din forurile implicate la nivel local în astfel de acţiuni era Comitetul Municipal de Patronaj. Acesta, în perioada 1942-1943, a acordat pentru locuitorii Constanţei ajutoare în valoare totală de 3.886.452 lei, 1,8 milioane din această sumă reprezentând numerar, iar restul, îmbrăcăminte şi alimente. Acelaşi Comitet Municipal a asistat şi sprijinit 1.772 de familii din municipiu. De asemenea, erau date alimente pentru funcţionarea a 13 cantine şcolare, zilnic oferindu-se gratuit masă pentru 1.400 de copii.
 
Un instrument extrem de util în acţiunea de sprijinire a populaţiei de către acest Comitet Municipal de Patronaj era cel al colectelor pentru asistaţi. În urma colectelor s-au adunat 6.168.721 de lei, din care, 4,1 milioane erau în numerar, iar restul în efecte.
 
În anii 1942-1943 multe dintre importantele evenimente culturale, religioase, sociale şi literare se desfăşurau la Căminul Cultural al municipiului. Bombardamentele din 1941 distruseseră localul bibliotecii şi pinacotecii municipiului. Cărţile şi tablourile salvate au fost adăpostite într-una din sălile Cazinoului Municipal. În ciuda vremurilor tulburi, constănţenii nu uitau să se bucure de o lectură bună sau de admirarea unui tablou de înaltă calitate artistică. Astfel, vizitatorii şi licitatorii au avut acces la biblioteca de la Cazino, în tot cursul anului 1942...
 
(Va urma)
 
Sursa foto: Imaginea a fost pusă la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa de Ionuţ Druche
 
Bibliografie
 
Buletinul Municipiului Constanţa - An XVI, nr.4-5, aprilie - mai 1943
Anuarul Statistic al României 1939-1940
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Ion Bănescu, Grigore Tocilescu, Monumentul Triumfal de la Adamclisi şi situaţia arheologiei dobrogene la începutul sec. XX (II)