Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Călători străini prin Dobrogea (XXXVI) - Filip Stanislavov (Biserica Catolică) (galerie foto)
Călători străini prin Dobrogea (XXXVI) - Filip Stanislavov (Biserica Catolică) (galerie foto)
12 Aug, 2016 00:00
12 Aug, 2016 00:00
12 Aug, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2875
Marime text
2875
Marime text
Filip Stanislavov (1608?1610 - 1674?1675) s-a născut în regiunea bulgară dunăreană Rahova (Oreahovo) - Nicopol, într-o veche familie de sectanți paulicieni convertiți la catolicism. A studiat în Italia și a servit ca translator de limbi slave pentru papă. În 1635, a fost chemat de episcopul de Sofia E. Marinov pentru a-i converti pe paulicieni, care aveau tendința de a trece la islam. În 1648, el a obținut, în pofida adversității arhiepiscopului de Sofia P. Baksic (1640 și 1641 / Călători XXX), numirea ca episcop de Nicopol, iar în 1652, și administrarea pentru trei ani a episcopiei de Marcianopol (azi, Devnea, în estul Bulgariei). El rezida de obicei în orașul Rasgrad, în nord-estul Bulgariei.La 4 februarie 1659, după o vizită prin Dobrogea și Bugeac, Stanislavov a redactat în limba latină o dare de seamă despre situația catolicismului în aceste zone. Textul a fost publicat prima dată în 1887, la Zagreb, de către călugărul franciscan de origine bulgară Eusebius Fermendzin, în colecția „Acta Bulgariae ecclesiastica”.
În secolele XVI-XVII, prin Dobrogea au mai trecut trei clerici catolici înainte de Stanislavov: călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII) și episcopul catolic de Sofia P. Baksic (1641/XXX).
În ceea privește Dobrogea, episcopul catolic se rezumă la situația din orașul Babadag, pe care îl confundă cu „cetatea Tomis” din antichitatea greco-romană. Stanislavov menționează în primul rând existența a 40 de credincioși catolici în șapte case. Deoarece nu aveau biserică și preot, episcopul slujea uneori într-o casă, aducând cu el și obiectele de cult necesare.
Apoi, episcopul catolic notează și prezența a 2.000 de „schismatici” bulgari, greci și români în circa 300 de case. În izvoarele medievale catolice, termenul „schismatici” îi denumea pe ortodocși. Aceștia aveau o biserică, unde slujea uneori arhiepiscopul ortodox de „Durostor sau Silistra”, oraș dunărean. Durostorum a fost denumirea romană a Silistrei, reședința pașalâcului cu același nume, care includea Dobrogea și avea misiunea de a supraveghea Țările Române vasale. Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparținut României de la al doilea război balcanic până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedat Bulgariei.
În sfârșit, autorul îi amintește și pe cei 6.000 de turci din Babadag, care locuiau în vreo 1.700 de case. Turcii erau locuitorii cei mai numeroși ai orașului, cel mai important din Dobrogea, deoarece acesta purta numele misticului musulman Sari Saltîk Baba, care a condus pe turcii selgiucizi colonizați în secolul XIII la granița Imperiului Bizantin (Roman de Răsărit/Constantinopol).
În secolele XIV-XVII, prin Babadag au mai trecut înaintea lui Stanislavov opt călători străini: marocanul Ibn Battuta (1330 / Călători I), sultanul otoman Soliman Magnificul (1538/VI), nobilul polonez E. Otwinowski (1557/VII), solul polonez A. Taranowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), italianul P. Giorgi (ante 1595/XVIII), olandezul J. vand der Does (1597/XX) și episcopul catolic de Sofia P. Baksic (1641/XXX).
În ceea ce privește Bugeacul (teritoriu din sudul Basarabiei anexat de Soliman Magnificul în expediția din 1538), raportorul include printre schismatici și pe „Mysis dicti Dobruxali”. Istoricii de la Institutul „N. Iorga” au tradus această interesantă categorie „mysi numiți dobrogeni”.
În antichitatea preromană, una dintre populațiile trace dintre Dunăre și munții Balcani a fost cea a moesilor, care a dat apoi și numele provinciei romane Moesia. Episcopul catolic explica diversitatea etno-religioasă din Bugeacul otoman (actualul teritoriu ucrainean dintre Prut, Nistru și Dunăre) prin faptul că locuitorii plăteau anual doar impozit simbolic de un galben de persoană.
Surse foto:
Historymaps.ro
Brailachirei.wordpress.com
Historymaps.ro
Documentare
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. V, ed. Științifică, București, 1973.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.JPG)
