Călători străini prin Dobrogea - Trifon Korobeinikov (XVII) (galerie foto)

Trifon Korobeinikov (? - după 1594) a îndeplinit funcţia de diac la curtea ţarului rus Ivan IV cel Groaznic. În 1593, ţarul l-a trimis cu daruri, împreună cu colegul său Mihail Ograkov, la Ierusalim, cu prilejul naşterii unei nepoate. În drumul spre Țara Sfântă, el a trecut prin Moldova şi Dobrogea, ajungând la Constantinopol la începutul lui aprilie.
 
Manuscrisul în limba rusă a fost publicat prima dată de S. Dolgov, cu titlul A doua călătorie a lui T. Korobeinikov, în publicaţia „Societăţii de antichităţi ruseşti din Moldova”, în anii 1877, 1880 şi 1881, după copiile lui A. Uvarov, A. N. Popov şi N. S. Tihonorov. În România, a fost studiat de I. Bogdan („Arhiva Societăţii Știinţifice şi Literare din Iaşi” 1890) şi Gh. Bezviconi (1947; „Analele româno-sovietice” 1957; 1962).
 
În relatarea călătoriei sale, Korobeinikov indică distanţele şi popasurile, probabil în vederea folosirii itinerarului de viitorii călători ruşi spre capitala otomană. În partea de călătorie care ne interesează, Korobeinikov a calculat popasurile după plecarea la 9 martie din cetatea poloneză Cameniţa (azi, în sud-vestul Ucrainei).
 
Al treisprezecelea popas a fost făcut la trecerea Dunării, „Dunaiskie Zavodi”, în textul rus, din Moldova, în Dobrogea otomană. Popasurile 15, 16 şi 17 au fost făcute în târgul „Cakчa”, despre care spune că mai purta numele Obluciţa, identificată de istoricii români cu Isaccea.
 
De aici au plecat la 28 martie şi au făcut primul popas după trei verste (o verstă rusească = 1.066 de metri), pe malul râului Ceşme, pe unde curgea „apa adusă” (Приводная вода), identificată cu valea Ceşme-Kulak, care porneşte din dealul Golovar - Bair.
 
Apoi au trecut de un sat tătăresc şi de „Svinia Gora”, adică Dealul Porcilor.
 
Al doilea popas a fost făcut pe „brinskoe pole”, zonă identificată cu câmpia Dobrogei, lângă un lac lângă Marea Neagră, probabil lacul Razelm. Se precizează că au fost parcurse 30 de verste, adică 32 km, de la primul popas şi că de la Dunăre la câmpie erau 15 verste, adică 16 km, prin păduri şi dealuri.
 
Drumul prin câmpie a fost bun, deoarece era lipsit de păduri.
 
Până la târgul „Baba”, care purta numele misticului turc selgiucid Sari Saltîk Baba (secolul XIII) şi a fost identificat cu Babadagul, au fost parcurse trei verste, adică 3,2 km.
 
Al treilea popas a fost făcut tot în câmpie, la 17 verste distanţă de Babadag (18,1 km). Popasul numărul patru a avut loc după 30 de verste, în târgul „Kara-su”, identificat cu Medgidia, unde locuiau tătari dobrogeni şi turci.
 
Al cincilea popas a fost făcut tot după 30 de verste, „în Dobrogea, în pădurea tătărească”.

Apoi a urmat „târguşorul Hagioglu Bazargic”, care, în 1913-1940, a aparţinut României şi azi aparţine Bulgariei, cu numele Dobrici.

Surse foto: 

Historymaps.ro
Oocities.org
Romaniaforum.info
Commons.wikimedia.org
Mecanturist.ro
Turismland.ro
Brailachirei.wordpress.com
Shapeloft.com/
Agero-stuttgart.de
Artnet.com
Resurseculturale.ro

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. III, Ed. Știinţifică, Bucureşti, 1971.