Călători străini prin Dobrogea (CXXVII) - Vincent Nolte (SUA) (galerie foto)

Vincent Nolte (1776 Livorno/Italia - 1856 Paris) a fost fiul negustorului John Henry Nolte. El a studiat la un pension particular din Germania şi la 16 ani a început să lucreze la firma unchiului său Frank Otto din oraşul natal. Conflictul cu acesta l-a determinat pe tatăl său să-l cheme în biroul de contabilitate al firmei pe care o avea în Hamburg.
 
În 1804, când compania paternă a început să aibă probleme, tânărul a lucrat la firma „Labouche & Troteau“ din Nantes. Din 1805, Nolte se ocupă cu comerţul de argint şi bumbac în SUA, unde a obţinut cetăţenia şi a participat la războiul cu Marea Britanie din 1812-1814. În 1820 s-a căsătorit cu Lisida Feve, cu care va avea cinci copii.
 
Între timp, el a menţinut legăturile de afaceri cu Franţa, dar în 1826 preţul bumbacului s-a prăbuşit şi Nolte a falimentat, fiind întemniţat la Londra în închisoarea datornicilor. Din 1829, s-a stabilit la Paris, unde a vândut arme ruseşti Gărzii Naţionale, dar în 1837 a ajuns din nou la închisoarea datornicilor.
 
Ca urmare, Nolte s-a angajat la firma „Grant, Brothers & Co.“ şi în 1840 a efectuat o călătorie de afaceri în portul rusesc Odessa din Marea Neagră. Cu această ocazie, agentul comercial a navigat pe Dunăre până la portul moldovenesc Galaţi, de unde a continuat pe cale terestră prin Iaşi până la Odessa. În cursul voiajului fluvial, Nolte a trecut prin Silistra, reşedinţa eyalet (provincie) care includea şi Dobrogea.
 
În 1853, şi-a publicat la Hamburg memoriile de călătorie în limba germană, întitulate „Funfzig Jahre in beiden Hemispheren“. În anul următor, volumul a fost tradus, la New York, cu titlul „Fifty years in both hemispheres“. Pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“, Institutul „N. Iorga“ a folosit ediţia apărută în 1934, în acelaşi oraş american, cu titlul „The memoires of Vincent Nolte. Reminiscenses in the Period of Authority Adverse or Fifty years in both hemispheres“.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 / Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829/CVIII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII) şi ofiţerul englez A. Slade (1838/CXXV).
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralologul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea englezoiacă J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), literatul francez A. Labatut (1837/CXX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV) şi francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI).

Surse foto: 

istoriiregasite.files.wordpress.com
www.balcanii.ro
4.bp.blogspot.com 

Documentare: 

Institutul de istorie ,Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul III, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.
www.ziuaconstanta.ro
www.acad.ro
p.calameoassets.com
archive.org