Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:32 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (CLXII) - ofiţerul Charles Fay (Franţa) (galerie foto)

ro

04 Dec, 2017 00:00 450 Marime text
Charles Fay (1827-1903) a luptat în Războiul Crimeii (1853-1856) în calitate de ofiţer în Divizia 2 a generalului Pierre Bosquet. Războiul a fost declanşat de invazia Rusiei în Principatele Române vasale sultanului, căruia i-au venit în ajutor Franţa, Marea Britanie şi Sardinia/Piemont (Italia).
 
Cu această ocazie, Fay participat şi la expediţia din 1854 în Dobrogea otomană ocupată de 10.000 de soldaţi ruşi cu 35 de tunuri. Ofiţerul şi-a publicat în 1867, la Paris, memoriile de război, cu titlul „Souvenirs de la guerre de Crimée. 1854-1856“, în cuprinsul cărora a inclus şi capitolul „Expediţia din Dobrogea“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Țările Române în secolul a XIX-lea“.
 
Cele trei divizii franceze din NE Bulgariei otomane primiseră ordin să susţină acţiunea de recunoaştere a başbuzucilor (forţe voluntare neorganizate) în Dobrudja/Dobrogea. Regiunea era „joasă, mlăştinoasă, fără păduri şi fără apă potabilă“, un focar al febrelor pestilenţiale în contextul unor călduri „copleşitoare“.
 
Numele Dobrogea mai fusese folosit şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), episcopul catolic bulgar F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653 şi 1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.A; 1652/XXXVIII.5.C; 1652/XXXVIII.5.E; 1652/XXXVIII.5.F; 1656/XXXVIII.6.A; 1663/XXXVIII.3; 1667/XXXVIII.4), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), nobilul sol polonez J. K. Mniszech (1756/LXI), diplomatul otoman Șehdi Osman (1758/LXII), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), locotenentul francez A. de Lafitte (1784/LXXX), ofiţerul de marină britanic W. Smith (1792/XC), agentul comercial german M Gruneweg (1582/XCIV.1/ s), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), profesorul de retorică francez J. Ubicini (1848/CXVII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul catolic italian F. Nardi (1852/CL), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII) şi artistul plastic francez C. Doussault (1843/CXLVIII).
 
Direcţiile de deplasare ale francezilor erau MangaliaBazardjick/Bazargic şi Koslidja, spre care au plecat la 21, 22, respectiv 23 iulie.
Abia sosit la Bazargic, Bosquet a primit ordin să înlocuiască la Mangalia Divizia 1, care fusese trimisă în ajutorul generalului Yusuf, angajat în luptă cu inamicul.
 
Bazargicul a fost tranzitat şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B) , nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1711/LIII.1), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), lordul F. Calvert (1764/LXV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2; 1584/XCIV.3/s), nobilul sol austriac G. von Egenberg (1593/XCV/s), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.col. rus de origine finlandeză F. Nyberg (1828/CVI) şi ), lt.col. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1830/CIX).
 
La 25 iulie unitatea a plecat prin câmpuri „dezolante“ cu ierburi „înalte“ şi apă „atât de rară“, încât în tabăra de la Guerzalilar/Gürzalilar soldaţii au scos apă din puţuri adânci de 150-180 de picioare (1 picior anglo-saxon = 0,3 m).
 
Problema apei în Dobrogea fusese remarcată şi de alţi călători străini din secolele XV-XVIII: prizonierul italian G. Angiolello (1476/V), negustorul italian P. Giorgio (ante 1595/XVIII), episcopul catolic P. Baksic (1641/XXX), agentul comercial englez R. Bargrave (1652/XXXIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), iezuitul ragusan R. Boscovici (1762/LXIV) şi germanul J. von Struve (1794/XCII).
 
Divizia lui Bosquet a ajuns după două zile la Mangalia, unde a primit 30 iulie o cerere de ajutor din partea lui Yusuf, confruntat cu trei regimente ruseşti.
 
Prin Mangalia trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: anonimul grec din sec. XIV (Călători II), cavalerul burgund/francez W. de Wavrin (1445), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.D; 1656/XXXVIII.6.B), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2) şi diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), negustorul armean S. Muratowicz (1601/XCVI/s), locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829-1830/CVIII), lt. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1828-1829/CIX), inginerul geograf francez X. de Hell (1846/CXLIV) şi mineralogul englez W. Smyth (1852/CLII).
 
Ca urmare, o brigadă a diviziei s-a îndreptat spre satul Tchatmalar/ Çatmalar (lângă Techirghiol), situat la 20 km distanţă.
 
Başbuzucii, redenumiţi recent spahii Orientului, au alungat pe cei „câţiva“ cazaci de la Kagarlick/Gargalâc (azi Corbu, în judeţul Constanţa), dar au fost decimaţi de holeră.
 
Și Diviziile 1 şi 2 au fost afectate de această epidemie care s-a extins „ca un fulger“. Divizia 1, care trecuse prin locuri „nesănătoase” şi fusese lovită „cu cruzime“, înregistrase numai în ziua de 30 iulie 500 de ostaşi îmbolnăviţi, din care 150 au decedat în câteva ore. Impactul a fost puternic asupra moralului militarilor nevoiţi să folosească orice mijloc pentru a-şi transporta camarazii grav bolnavi: „Ei se cutremură la gândul că vor muri astfel, neştiuţi de nimeni, departe de câmpurile de luptă, unde moartea loveşte din faţă şi unde victimele cad cu puţină glorie“.
 
În consecinţă, s-a ordonat o retragere de 100 de km pe ruta Mangalia - Settelmich-Gueul - Kavarna Tchatal-Tchezmé - Tekkény Iénykeuy.
 
Prin Cavarna trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: anonimul grec din secolul XIV (II), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1656/XXXVIII.6.A), francezul J. Tavernier (1677/XLII), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829-1830/CVIII) şi inginerul francez X. de Hell (1846/CXLIV).
 
Bazargic, Settelmich-Gueul şi Cavarna au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.

Alţi călători francezi care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XIX: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/IV), baronul F. de Pavie (1585/XV), secretarul diplomatic de la Croix (1672/XL), J. Tavernier (1677/XLII), călugărul iezuit P. Avril (1689/XLIII), protestantul A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), baronul F. de Tott (1769/LXVIII), contele d`Antraigues (1779/LXXIV), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), contele d`Hauterive (1785/LXXII), contele de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), contele de Langeron (1807;1809/CII), contele de Lagarde (1813/CIII), ofiţerul H. de Béarn (1828/CVII), diplomatul L. de Beaujour (1817/CX), literatul A. Labatut (1837/CXX), negustorul J. Morot (1839/CXXIV), E. Thouvenel (1839/CXXVI), vicontele de Valon (1843/CXXXIX), vicontesa de Saint-Mars (1845/CXLI), jurnalistul X. Marmier (1846/CXLIII), inginerul geograf X. de Hell (1846/CXLIV), jurnalistul A. Joanne (1846/CXLV), diplomatul A. Billecocq (1846/CXLVI), profesorul de retorică J. Ubicini (1848/CXVII), arhitectul F. Pigeory (1850/CXLIX), paleontologul J. Boucher (1853/CLIV), artistul plastic C. Doussault (1843/CLVIII) şi economistul T. Lefebvre (1853;1857/CLX).

Surse foto:

istoriiregasite.files.wordpress.com
www.balcanii.ro
upload.wikimedia.org
2.bp.blogspot.com
img.directbooking.ro
upload.wikimedia.org

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VI, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009.
www.ziuaconstanta.ro
p.calameoassets.com
www.acad.ro
gallica.bnf.fr

Despre Marius Teja   

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea. 

Citeşte şi: 

Colaborare ZIUA de Constanţa
Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Călători străini prin Dobrogea (CLXI) - Lev Tolstoi (Rusia) (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii