Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
08:11 28 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Suveica imobiliară a vameşilor Pilcă - Bogatu - Făinărea a alimentat cu bani morişca imobiliară Mazăre - Hortolomei - Zelca (documente)

ro

27 Jul, 2015 00:00 4929 Marime text
Vama Port Constanţa a fost şi a rămas o instituţie vânată atât de oamenii de afaceri, cât şi de cei ce caută o slujbă care să-i scoată din sărăcie. O „fabrică“ de bani pentru cei care au trecut pe acolo. Instituţia a produs în ultimii 15 ani o serie de oameni de afaceri, foşti vameşi care încă îşi mai păstrează influenţa în Portul Constanţa prin interpuşi. Dacă recapitulăm situaţia din vama Port, nu avem cum să nu ne amintim de trioul Alin Pilcă, fost director al Direcţiei Regionale Vamale Constanţa, Marius Făinarea, fost şef al Brigăzii de Supraveghere Vamală Constanţa, şi Eugen Bogatu, fost şef Biroului Vamal. Cei trei au predat apoi ştafeta lui Iulian Teşeleanu, fost şef al Vămii Constanţa Sud - Agigea. Bogatu, Pilcă şi Făinărea s-au retras din Vamă în urmă cu mai bine de zece ani şi şi-au creat societăţi profitabile, cum ar fi grupul de firme Almaterm sau Sea Container Group.

Firmele „vameşilor“ şi afacerile imobiliare

Revenind la această încrengătură de interese, am încercat să urmărim firmele acestor foşti vameşi şi traseul banilor investiţi în acestea. În trecutul lui Eugen Bogatu apar firmele Container Clearance Services, Multitrade Impex şi Sea Container Services. Potrivit Monitorului Oficial, în 2006, Eugen Bogatu devenea administrator al SC Multitrade Impex şi al Sea Container Services. În 2009, el primea aceeaşi calitate la Container Clearance Services.
 
Pe 24 octombrie 2009, Eugen Bogatu i-a luat locul lui Iulian Ilie Nedu în funcţia de administrator al SC Container Clearance Services. La SC Container Clearance Services SRL au mai fost acţionari Dragoş Iulian Tudoran, Valentin Ţiripan, Octavian Raica şi Marius Făinărea, iar administrator, Aurelian Cătălin Pilcă. Acum au rămas în firmă Marius Făinărea şi Lenuţa Pilcă, alături de Stone Group SRL Constanţa. Modurile de asociere explică relaţiile dintre foştii vameşi. În firmele acestora, acţionarii s-au schimbat între ei şi au apărut foşti colegi de la vamă sau rude apropiate, cum ar fi taţii sau soţiile acestora. Grupul de interese al vameşilor se conturează când analizăm asociaţii lor şi constatăm că găsim aceleaşi nume sau rudele acestora: Aurelian Cătălin Pilcă (acesta a lăsat locul tatălui său, Teodor Constantin, sau soţiei), Iulian Ilie Nedu, Marius Făinărea, Dumitru Teşeleanu (tatăl vameşului Iulian Teşeleanu), Florin Dan Prisăcaru şi Dragoş Iulian Tudoran. Raportându-ne la Eugen Bogatu, doi foşti vameşi i-au fost mai mereu aproape: Marius Făinărea şi Aurelian Cătălin Pilcă.

Dosarul rambursării ilegale de TVA

Aceeaşi radiografie a afacerilor „vameşilor“ din ultimii 10-15 ani relevă că, după implicarea lui Eugen Bogatu şi a lui Alin Pilcă în afacerea rambursării ilegale de TVA cu ajutorul unui export fictiv de motoare produse de UCM Reşiţa SA, gruparea s-a repoziţionat în societăţi. Bogatu şi Pilcă au ieşit din firme. Menţionăm că, în 2010, Bogatu părăsise postul din Vamă şi ajunsese, cu ajutorul fostului preşedinte al PDL Constanţa, Mircea Banias, în funcţia de director Domenii la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Din această poziţie şi cu influenţa sa din Vamă, acesta s-ar fi implicat în realizarea unui export fictiv, în Republica Guineea, de motoare supraevaluate în acte. Afacerea ar fi fost în favoarea lui Said Baaklini şi a firmei acestuia, Libarom, care urma să ramburseze sume importante de la statul român reprezentând TVA. În prezent, dosarul este în judecată.

„Vameşii“, terenurile şi cunoscuţii lui Mazăre

Povestea ce urmează seamănă mai mult cu operaţiunea „Cum să plimbi nişte bani”.
În 2007, când piaţa imobiliară duduia de tranzacţii la Constanţa, vameşii au simţit că e momentul să se implice şi ei în business. Cum niciun teren cu miză nu se putea tranzacţiona prea uşor fără oamenii lui Radu Mazăre, şi ei au făcut un pas către interpuşii fostului primar. Tranzacţia în care au fost implicaţi are ca punct de plecare Dispoziţia de primar numărul 3332/07.06.2007, prin care Holland Development Group SRL a preluat drepturile litigioase asupra 100.000 de mp situaţi în Parcul Tăbăcărie de la Ştefania Carmen Dragne Gardef şi de la Adrian Cănănău. Societatea a primit 50 de terenuri, care au însumat 2.249.795 mp în diferite locaţii din Constanţa şi Mamaia. Reprezentantul Holland Development Group SRL era Sorina-Gina Hortolomei-Moscu, omul de încredere al lui Radu Mazăre. În 2007, Holland Development Group a vândut un teren în suprafaţă de 2.276 mp, situat în Mamaia, societăţii Deluxe Construct, reprezentată de Eugen Bogatu. Firma lui Bogatu a fost înfiinţată în 11.05.2007, iar tranzacţia s-a făcut două luni mai târziu, pe 7.06.2007. La înfiinţare, acţionariatul Deluxe Construct era compus din personaje cu dare de mână, foşti vameşi: Eugen Bogatu, Iulian Ilie Nedu, Marius Făinărea, Iulian Teşeleanu, Florin Dan Prisăcaru (coordonator vamal la Compartimentul Containere până în 2005), Aurelian Cătălin Pilcă şi Dragoş Iulian Tudoran (coordonator la Compartimentul Containere). După zece zile de la înfiinţare, pe 21.05.2007, în societate a fost cooptată Millenium Global Development SRL, care a preluat 50% din acţiuni şi care avea ca administrator pe aceeaşi Sorina-Gina Hortolomei-Moscu, implicată şi în Holland Development Group. Preţul tranzacţiei a fost de 920.000 de lei fără TVA, dar părţile s-au înţeles ca 497.000 de lei să fie viraţi în ziua perfectării tranzacţiei, iar diferenţa de 423.300 de lei să se achite în termen de 30 de zile. Curios este că vânzătorul a renunţat în mod expres la înscrierea privilegiului asupra tranşei a doua de plată. Practica este uzuală doar în relaţiile contractuale dintre parteneri vechi sau prieteni care nu-şi fac probleme faţă de efectuarea plăţii. Curios este şi că Sorina-Gina Hortolomei-Moscu îşi vinde terenul, în parte, tot ei, pentru că era prezentă în ambele firme.

Tudoran vinde lui Tudoran

Povestea continuă, şi, pe data de 2.02.2011, Deluxe Construct SRL, reprezentată de data aceasta de Iulian Tudoran, în calitate de administrator, vinde către societatea New Amsterdam, care este reprezentată de un mandatar - Mihail Liviu Iordan - pentru motivul că acţionar unic în New Amsterdam era tot Tudoran. New Amsterdam era înfiinţată de doar trei luni. Reiese clar că Tudoran îşi vinde tot lui terenul. El activa la acel moment atât în Deluxe Construct, cât şi în New Amsterdam. După aproximativ o lună, pe 9.03.2011, Millenium Global Development preia 10% dintre acţiunile New Amsterdam, unde Tudoran rămâne cu 90%. Aşa apare din nou în ecuaţie Hortolomei-Moscu. În locul lui Tudoran, administrator la New Amsterdam rămâne Hortolomei-Moscu, care era şi în Millenium Global Development. Preţul este de 1.000.000 de lei pentru aceeaşi suprafaţă de teren, iar plata este făcută în două tranşe: 435.000 de lei la data semnării contractului, iar restul, în decurs de un an. Ca şi în cazul plăţii făcute de către Deluxe Construct, nici de această dată vânzătorul nu îşi rezervă dreptul de a înscrie privilegiul legat de preţ şi de plata acestuia. În ianuarie 2011, când se derulează vânzarea dintre Deluxe Construct şi New Amsterdam, Eugen Bogatu era deja anchetat de DNA în dosarul rambursării de TVA şi era scos din ecuaţia cu acest teren. De fapt, s-au plimbat aceiaşi bani de la o firmă la alta, diferenţa din suma plătită fiind de doar 2.200 de lei.

Zelca oferă apartamente contra teren

Pe data de 10.08.2012, intervine o nouă tranzacţie cu acelaşi teren. New Amsterdam vinde către Stop SRL. Ultimul cumpărător, Stop SRL, aparţine lui Constantin Zelca şi este o societate tot din zona de influenţă a tripletei Radu Mazăre - Nicuşor Constantinescu - Gabriel Strutinsky. În fapt, reprezentanţii celor două firme, Sorina-Gina Hortolomei-Moscu, respectiv Adrian Zelca, fratele lui Costică, fac o tranzacţie prin care, în loc de bani lichizi, introduc în afacere nişte apartamente. Preţul aceluiaşi teren este stabilit de data aceasta la 705.578 de euro inclusiv TVA. Numai că părţile au stabilit ca plata să se facă „prin darea în plată de apartamente ce se află în proprietatea societăţii cumpărătoare” până la data de 11.08.2014, adică peste doi ani. Aproape jumătate din banii rezultaţi din vânzarea acestui teren au rămas în New Amsterdam, unde Tudoran şi Hortolomei-Moscu, prin Millenium Global Development, împărţeau în mod egal acţiunile, 50-50%. Restanţele de plăţi între firme nu au fost înscrise cu ipotecă şi probabil au rămas în contabilitatea firmelor, la neîncasate. Este posibil ca datoriile să fi fost stinse ulterior vânzării apartamentelor fraţilor Zelca. Preţul terenului a crescut de la 1.000.000 de lei fără TVA la 705.578 de euro cu TVA la ultima vânzare dintre New Amsterdam şi Stop SRL. Preţul aproape dublu plătit de Stop SRL din apartamente se regăseşte în New Amsterdam SRL. După cum se poate observa, responsabili pentru această tranzacţie sunt trei persoane: Sorina-Gina Hortolomei-Moscu, Adrian Zelca şi Dragoş Iulian Tudoran. Sorina-Gina Hortolomei-Moscu a fost implicată în prima firmă care a dobândit terenul, Holland Development Group, dar şi în Deluxe Construct şi în New Amsterdam, în al căror acţionariat a intervenit pe parcurs cu Millenium Global Development, unde era administrator.

În luna aprilie a acestui an, Sorina-Gina Hortolomei-Moscu, reprezentant al societăţilor comerciale SC Mehmetoglu SRL, SC Bulevard SA şi SC Millenium Global Development SA, a fost trimisă în judecată de DNA Constanţa pentru două infracţiuni de spălare a banilor. În dosar a fost deferit Justiţiei şi Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, pentru patru infracţiuni de abuz în serviciu. În acelaşi dosar, SC Mehmetoglu SRL a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni de spălare a banilor, iar SC Bulevard SA şi SC Millenium Global Development SA, pentru spălare a banilor. Dosarul a fost instrumentat şi trimis spre soluţionare Tribunalului Constanţa de Andrei Bodean, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „la data de 12 octombrie 2004, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ derizoriu de 23,56 euro/mp, a unui teren în suprafaţă de 15.465,91 mp, situat în staţiunea Mamaia, faptă prin care a fost provocată unităţii administrativ-teritoriale o pagubă de 1.104.884,16 euro, şi totodată au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului“. „La data de 28 februarie 2007, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în aceeaşi calitate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ modest, a două terenuri în suprafaţă de 11.890 mp şi de 502,81 mp, aparţinând Primăriei Constanţa, faptă prin care a fost provocată municipiului Constanţa o pagubă de 2.971.420 de euro şi totodată au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului“, conform sursei mai sus amintite.

Rechizitoriu
Trimitere în judecată Radu Ştefan Mazăre şi Sorina-Gina Hortolomei-Moscu (document)

 
SC Mehmetoglu SRL apare şi în dosarul în care omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky, prieten şi partener de afaceri cu Radu Mazăre şi cu Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJC, a fost trimis în judecată pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, pentru instigare la săvârşirea a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, dar şi pentru instigare la săvârşirea a două infracţiuni de spălare a banilor, în formă continuată. Dosarul a fost instrumentat, conform surselor noastre, de Gheorghe Popovici, fost procuror din circumscripţia Curţii de Apel Constanţa, actualul şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Rechizitoriu
Trimitere în judecată Gabriel-Sorin Strutinsky, „trezorierul“ tandemului Mazăre - Constantinescu (document)

 
Mai departe, Millenium Global Development apare în deja celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanţa, cauză în care DNA Bucureşti a trimis în judecată, în 2008, aproape 40 de inculpaţi. Printre aceştia se află, aşa cum arătam şi în ediţiile trecute, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. În cauză, procurorii spun că un teren în suprafaţă de 52.471 mp, situat în Parcul Tăbăcărie, „nu a fost restituit în natura celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare Holland Development Group SA (la care acţionar şi administrator este Bogdan Gabriel Sandu, iar acţionar principal prin firma Millenium Global Development este Valentin Gheorghe Ionescu) care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real“. Dosarul Retrocedărilor se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, iar DNA face referire la „restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro (dintre care 77,77 de milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro, prejudiciu în dauna municipiului Constanţa)“.

Coincidenţe 

Holland Development Group a fost înfiinţată în Bucureşti, dar după ce a primit teren prin Dispoziţia de primar 3332, şi-a făcut un punct de lucru la sediul TV Neptun. Cele două firme prin care a fost revândut succesiv terenul, Deluxe Construct şi New Amsterdam, au fost înfiinţate cu o lună, respectiv trei luni înainte de tranzacţia terenului. Ele nu aveau activitate ca să justifice sumele investite şi, mai mult ca sigur, au fost finanţate de acţionari. Profitul a fost înregistrat abia la sfârşitul tranzacţiei, când Stop SRL a plătit după ce a vândut apartamentele şi probabil datoriile s-au stins între firme. Singurii care au băgat bani cash au fost vameşii, care, prin Deluxe Construct, au cumpărat la început terenul de la Holland Development Group.

Vameşii au urmaşi

Bogatu, Pilcă, Făinărea şi Teşeleanu par a fi istorie deja în Vama Constanţa, dar aceştia mai au legături şi astăzi cu foştii lor subalterni. Dintre lucrătorii de încredere ai lui Teşeleanu, o parte şi-au dat demisia după plecarea lui. Jean Hahlovschi - lucrător la Controlul fizic al containerelor Constanţa Sud, Băcanu Ionuţ - lucrător vamal la Magazie confiscate şi Horia Tudoran - şef magazie confiscate au demisionat, la rândul lor.

În schimb, au rămas Marian Bălănescu - inspector vamal la Controlul fizic, Dan Opriş - şef adjunct la Biroul Vamal Constanţa Sud şi Ştefan Dohotariu - lucrător la Controlul fizic al containerelor. Alexandru Mateiciuc - şef adjunct al Biroului Vamal Port Constanţa este de peste zece ani în această funcţie şi se cunoaşte foarte bine cu Iulian Teşeleanu.
Chiar oamenii susţinuţi de Alin Pilcă au ajuns acum şefi. Este vorba despre Viorel Dima, şef Birou Vamal Constanţa Port, Mariana Vonica, şef Birou Supraveghere şi Control Vamal, şi Cristian Stăniguţ, inspector vamal.

Există şi vameşi care au fost îndepărtaţi de sistem, un fel de verigi slabe pentru acest grup de interese. În anul 2011, când a avut loc reorganizarea structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor şi Direcţia Regională Vamală Constanţa a fost mutată la Galaţi, a avut loc o examinare. Nu toţi vameşii au dat examen. Unii ar fi fost protejaţi şi posturile lor nu au fost scoase la concurs.
Inspectorii vamali Vlăduţ Ceriş, Silviu Manea, Nicolae Nazâru, Dumitru Zaharia, Petre Mândreş, Florin Popa, Smaranda Tudose, Ionuţ Sopon şi Carmen Piţigoi sunt unii dintre indezirabilii care au căzut la examen.

Nicolae Nazâru s-a înscris la examen în 2012 şi a fost redistribuit la Vama Constanţa Port. Cu toate acestea, el este în continuare hărţuit de conducerea Biroului Vamal Constanţa Port. În 1998, Nazâru a fost implicat într-un dosar de contrabandă cu ness cafe pentru o operaţiune făcută când se afla în concediu. După ani de cercetare, a fost scos de sub urmărire penală.
Ca şi Nazâru, lucrătorul vamal Cătălin Chiriazi, cel care a semnalat transportul de contrabanda cu ness cafe în timp ce era de serviciu la Punctul Vamal P6, a fost dat afară un an mai târziu. Tatăl său, şi el inspector vamal, a avut aceeaşi soartă.

Revenind la prezent, avem şi alte exemple. Lui Ion Codrici - şef Birou Vamal Midia, un contestatar al lui Mateiciuc, i s-ar fi sugerat să plece şi s-a pensionat. În aceeaşi situaţie s-ar fi aflat şi Gelu Ştirbeţ, care ar fi fost, de asemenea, nevoit să plece. Ion Oprişan, şef de tură, ar fi fost dat afară în 2011 şi ulterior a decedat. Când vorbim de grupul vameşilor, pare a fi valabilă doar zicala „Cine nu este cu noi este împotriva noastră“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • raul 27 Jul, 2015 23:22 excelent articol, felicitari...