Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
01:55 28 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Turismul prin ochii unui blogger de călătorii Adrian Siea - „Promovez Constanţa la nivel internaţional prin fotografii“ (galerie foto)

ro

19 Nov, 2015 00:00 1571 Marime text


Un ofiţer din marina militară a ales să-şi dedice timpul liber promovării litoralului românesc prin intermediul imaginilor şi nu numai. Pentru mulţi, ar părea un paradox această pasiune a unui absolvent al Academiei Militare, care te pregăteşte pentru o profesie rigidă şi complicată. Însă pentru Adrian Siea, fotografiile, călătoriile şi activitatea de peste 20 de ani în marină l-au transformat în omul ce este astăzi. A ales nu doar să-şi petreacă vacanţele pur şi simplu, ci să găsească în fiecare ţară pe care o vizitează câte ceva ce ar putea să aducă şi acasă, la Constanţa. Ceva ce ar putea fi implementat aici, promovat, pentru a aduce cât mai mulţi turişti. Deopotrivă români şi străini. Aşa a apărut, în urmă cu trei ani, primul ghid turistic al oraşului, „Constanta City Walking Guide“, urmat de site-ul www.merglamare.ro şi Constanta Old Town Map, lansată anul acesta. Trei instrumente de promovare care au prins contur după ani de eforturi, cu extrem de puţin ajutor de la cei care puteau să-l ofere şi care ar fi avut pârghiile şi resursele financiare la dispoziţie.
 
Pasiunea pentru munte a completat tabloul unui constănţean care îşi doreşte mereu mai mult, pentru sine şi ceilalţi. În special pentru copii, alături de care a ajuns chiar la peste 4.200 m pe Mont Blanc. Iar provocările nu se opresc aici. Două proiecte vor prinde contur în următoarea perioadă: o aplicaţie pentru mobil ce poate fi accesată de oricine are nevoie de informaţii despre obiectivele turistice în proximitatea cărora se află aceştia şi www.5menu.com, o platformă destinată restaurantelor, de pe urma cărora nu doar turiştii vor avea de câştigat. Iar cea de-a patra ediţie actualizată a „Constanta City Walking Guide“ se pregăteşte să vadă lumina tiparului.

De unde s-a născut ideea unui ghid al Constanţei?

Ideea ghidului a apărut în urma unei excursii în Malta. De obicei, când vizitez alte ţări, cumpăr ghiduri de călătorie şi aşa am ajuns ca, după o deplasare de aproape 40 de kilometri pe insulă, să descopăr nişte ruine, care erau prezentate extraordinar în acel ghid. Atunci am realizat că noi avem astfel de vestigii, poate mult mai importante, în centrul oraşului, şi nu le promovăm la adevărata lor valoare. La acel moment nu exista niciun ghid de acest gen despre Constanţa, nu era nici Diana Slav cu al său Constanţa Free Tour şi erau mulţi turişti străini care nu găseau informaţii despre oraş. Aşa am început să realizez acest proiect.
 
Am studiat din cât mai multe surse poveşti despre fiecare monument pe care l-am prezentat şi apoi am scris textele, care sunt în totalitate redactate de mine. Ulterior, ele au fost verificate din punct de vedere istoric de către un specialist şi traduse de un traducător autorizat. Am avut nevoie şi de fotografii, am apelat la fotografi profesionişti, dar majoritatea nu defineau exact ceea ce doream eu să transmit. Am început apoi să fotografiez cu telefonul şi ulterior am achiziţionat un aparat foto mai performant, reuşind astfel să realizez singur cadrele de care aveam nevoie.
 
Povestea aceasta a început prin 2012. La început a fost mai greu, acum suntem deja la a patra ediţie pe care o tipărim. Despre partea financiară pot să vă spun că iniţial au fost bani proprii la care s-au adăugat şi câteva sponsorizări care au acoperit o parte a costurilor de tipar. Faptul că mi-am dorit ca ghidul să aibă o calitate deosebită a generat costuri destul de importante. Interesant este că una dintre lucrările pe care le-am consultat a fost un ghid al Constanţei editat în 1929, care era acoperit în proporţie de 60% de publicitate.
 
Am vizitat peste 15 ţări şi am hotărât că este interesant să scriem despre aceste experienţe, să le putem oferi celorlalţi informaţii în acest sens. Am observat ce se întâmplă, nu am fost doar să vizităm pur şi simplu, ci să vedem cum îşi pun alţii în valoare atracţiile turistice. Nouă, pentru că trăim aici zilnic, ni se par urâte unele locuri din zona veche a oraşului, însă şi în alte părţi ale lumii există astfel de zone, vechi, dar, dacă au o poveste şi sunt bine promovate, există turişti care vor veni să le vadă.
 
Lucrăm la o ediţie a ghidului şi în limba italiană, pe lângă variantele în română şi engleză. Ghidul este vândut şi în terminalul de pasageri din Portul Constanţa, iar cei de acolo ne-au oferit feedback legat de ceea ce ar mai fi nevoie pentru acest ghid. De exemplu, ar fi ciudat ca nişte turişti care merg într-un tur de zece ţări să cumpere zece ghiduri. Acesta a fost motivul pentru care am impulsionat dezvoltarea aplicaţiei pentru mobil şi harta cu obiectivele turistice, de pe care se poate scana un cod şi avea astfel acces la informaţii despre obiectivele turistice din Constanţa.
 
Am aşteptat „să se bată în cuie“ evenimentele pentru 2016 şi acesta este motivul pentru care nu a apărut până acum pe piaţă o nouă ediţie. Până în primăvară, aceasta va fi gata. Ne bucurăm că am aşteptat şi s-a confirmat revenirea, pentru anul viitor, a celui mai important eveniment din ultimii ani din oraş, „Black SeaTall Ship Regatta“. Sunt oameni din străinătate, pasionaţi de anumite sporturi, care urmăresc acţiunile desfăşurate în lume şi îşi planifică călătoriile în funcţie de acestea. Este important ca ei să vadă şi să audă din timp că la Constanţa există astfel de evenimente de anvergură.

Ce lipseşte în promovarea turismului litoralului românesc din punctul dvs. de vedere?

Anual sunt peste un milion de turişti care sosesc pe litoral. Ideea este ca aceştia să ajungă o zi şi prin Constanţa. De exemplu, dacă mergi în vacanţă pe o plajă lângă Barcelona, măcar o singură zi o să ajungi să vizitezi muzeele sau atracţiile din oraş. Zona noastră veche are multe de oferit la acest moment turiştilor. Problema apare şi la calitatea turistului care ajunge pe litoral. M-am uitat la review-urile hotelurilor. Ce îi nemulţumeşte pe oameni? Sunt lucruri banale, sunt probleme generate de interacţiunea cu alţi turişti, şi nu faptul că nu au ce vizita în locurile în care îşi petrec vacanţa.
 
În plus, trebuie organizate evenimente şi astfel turiştii vor veni. Săptămâna trecută am fost, de exemplu, la Munchen şi am văzut cum funcţionează freetour-urile. Din tot ceea ce am vizitat în acea săptămână acolo, mi-au rămas în minte poveştile de la freetour-uri. Tot acolo am verificat funcţionarea unei aplicaţii pentru mobil, ceva similar cu merglamare.ro. De exemplu, treci pe lângă un monument şi aplicaţia porneşte în proximitatea acestuia, oferind informaţii interesante. Am fost contactaţi de o companie din Olanda pentru a integra şi Constanţa în acest proiect. Urmează să ne întâlnim săptămâna viitoare pentru a stabili detaliile. Am încărcat deja o parte dintre fotografii şi informaţii şi lucrăm la implementarea textelor. Este important să vezi şi ce se întâmplă în alte locuri pentru a încerca mai apoi să adaptăm şi la noi ceea ce este bun şi funcţionează bine.
 
Eu cred că se promovează mult la nivel local, dar ceea ce se promovează la Constanţa nu are impact la Satu Mare sau la Braşov. Trebuie realizat un impact mediatic la nivel naţional. Spre exemplu, promovarea show-lui Aeromania a fost foarte bună şi s-a observat că lumea a participat în număr mare. Turiştii trebuie doar să afle din timp şi-şi vor organiza vacanţa astfel încât să ajungă la evenimente de acest gen.

Ce beneficii aţi adus turismului Constanţei şi litoralului prin ceea ce faceţi?

Constanţa nu este o zonă foarte cunoscută la nivel internaţional, fapt care nu ne ajută foarte mult. Eu asta încerc să fac, vreau să o fac cunoscută prin fotografii. Mă bucur că am adus într-un an cel puţin zece turişti străini la Constanţa şi sunt deosebit de încântat când văd că oameni din Japonia sau din America interacţionează constant la fotografiile postate pe pagina Constanta City Walking Guide. Altă satisfacţie personală pe care o am este atunci când sunt sunat, de la un magazin de antichităţi din piaţa Ovidiu, să-mi spună că un turist din Australia a întrebat cine a realizat ghidul Constanţei, că este deosebit. Este o carte care se vinde, iar când un turist străin dă 10 euro pe un ghid turistic, înseamnă că apreciază atât oraşul, cât şi munca din spatele ei.

Cum arată turismul în celelalte ţări, din punctul dvs. de vedere?

În general, sunt foarte mulţi turişti care vizitează în mod regulat oraşele europene, în sistemul city break. În piaţa din Munchen, de exemplu, unde am fost cel mai recent, erau câteva sute de turişti la ora 11 care aşteptau să cânte carillon-ul. Tot aici erau peste zece free-tour-uri în mai multe limbi. Trebuie să te mulezi pe turist în sine, pe identitatea lui, pe ceea ce-i place să facă. Francezul, englezul, neamţul, fiecare este diferit şi trebuie să-i oferi servicii, facilităţi şi instrumente de care el se foloseşte şi în alte locuri. Unul este atras de artă, celălalt, de sport,  altul, de bere. Asta o să caute şi în vacanţe.
 
În străinătate, târgurile de turism înseamnă altceva decât la noi. Înseamnă contracte între agenţii, hotelieri, tour-operatori, iar la noi nu putem să vorbim decât de un târg de oferte pentru particulari. Degeaba se realizează un supereveniment, pentru o oră, la un astfel de târg din România, dacă oamenii vin doar ca să „prindă“ oferte. Trebuie gândit un alt gen de promovare la târgurile de turism din străinătate pentru a atrage agenţiile, profesioniştii, care mai apoi vor vinde pachetele, cum ştiu ei mai bine.

Participaţi la evenimente de turism din întreaga Europă. Cum se promovează turismul la acel nivel?

Merg la târgurile din Europa pentru a vedea ce este nou în domeniul promovării. Anul acesta, am fost la expoziţia internaţională de la Milano. Am observat că au dispărut flyerele, afişele, şi se merge mult pe video, care să atragă cât mai mult atenţia, să aibă impact. Şi pavilionul României a fost foarte bun. Zimbabwe, o ţară care nu ar atrage în mod normal foarte mult, de exemplu, avea hamburgeri cu carne de crocodili, de zebră, iar cozile la standurile de acest gen erau foarte mari, atrăgând astfel vizitatori în pavilion pentru a le putea oferi şi alte informaţii despre ţara respectivă. Trebuie să ai o poveste, altfel lumea trece şi nici nu întoarce privirea.

Cum se împacă pasiunea pentru călătorii şi activitatea zilnică pe care o aveţi în marină?

Încerc să le îmbin, este mai complicat, muncesc foarte mult când sunt în ţară, restul timpului, concediile, vacanţele mi le petrec în Italia, la familia mea, acolo unde se află o parte din ea. Nu este chiar un concediu tot timpul, acolo mă aşteaptă altă casă, alte griji, alte probleme de rezolvat. Dar şi călătorii. În Italia, oamenii nu au mult timp liber în cursul săptămânii şi în weekend toată lumea vrea să „evadeze“. Aşa reuşim să vedem multe locuri interesante într-un timp scurt.

De ce nu v-aţi dezvoltat mai mult în zona militară dacă aţi urmat o carieră în acest sens?

Am urmat toate etapele carierei militare până la momentul actual fără a-mi neglija profesia. Și sistemul militar are nevoie de promovare. Printr-o conjunctură favorabilă, m-am ocupat o perioadă de promovarea Centrului de Scafandri Constanţa, am scris o carte despre această instituţie şi am organizat alături de colegi un  eveniment deosebit, Romanian Diving Awards. Având în vedere că Centrul de Scafandri realizează şi activităţi adresate publicului civil, prin acţiunile de promovare am reuşit să aducem un plus în calitatea oamenilor care s-au îndreptat către această meserie. Am învăţat multe în acest răstimp, am avut şi rezultate, iar acum am deja o paletă întreagă de abilităţi pe care le pot pune în aplicare atât în zona în care-mi desfăşor activitatea, cât şi în cea de hobby.

Care este cea mai frumoasă fotografie pe care aţi făcut-o?

Mereu mă gândesc la acest lucru. Am ajuns la concluzia că cel mai greu lucru pe care îl am de făcut este să-mi aleg o fotografie favorită. Dacă îmi cereţi o fotografie cu Cazinoul sau cu Mamaia, eu nu ştiu ce să vă ofer, pentru că am multe şi multe-mi sunt dragi. Eu văd cu anumiţi ochi fotografiile, iar alţii, cu ochi diferiţi. Am avut această discuţie cu cei de la firma olandeză, care vor să realizeze ghidul online, şi au ales o anumită fotografie cu Cazinoul pentru pagina de start. Eu alesesem pentru acest proiect o poză cu Piaţa Ovidiu care spunea multe constănţenilor, însă…  De exemplu, atunci când am machetat ghidul, am întrebat mai mulţi turişti străini care au vizitat Constanţa ce fotografie ar fi cea mai potrivită pentru copertă. Toţi au spus că cea mai potrivită ar fi cu Cazinoul. Toată lumea care vizitează Constanţa are o atracţie deosebită către Cazino. Observă arhitectura, poziţia sa frumoasă şi marea şi probabil trec peste faptul că în acest moment arată jalnic.

Care este cel mai frumos loc din Constanţa care vă place şi vă inspiră?

Strada Nicolae Titulescu. Dacă şi casele de acolo ar fi refăcute, cred că aceea ar fi cea mai frumoasă zonă a oraşului. Apoi, îmi place faleza, este locul unde poţi scoate ceea ce este cel mai frumos într-o fotografie.

Muntele este altă pasiune. Aţi dezvoltat şi un proiect, Muntele pentru copii şi tătici. Încurajaţi astfel copiii să iubească muntele, călătoria, natura. Despre ce este vorba?

 Totul a pornit de la o întâlnire cu foşti colegi de liceu, în care ne-am propus ca şi copiii noştri să vadă muntele, şi, cum soţiile nu erau prea încântate de a urca pe munte, ne-am gândit să realizăm un proiect cu copii şi tătici. Am început cu Vârful Omu şi am continuat, în fiecare an, până am ajuns să urcăm pe Mont Blanc din Franţa. Prima coechipieră pe care am avut-o avea nouă ani atunci şi primul traseu pe care l-a făcut a fost de nouă ore. Acum, pe Mont Blanc, s-a „jucat“. I-am învăţat pe cei mici cum trebuie să-şi dozeze şi energia fizică, dar şi resursele pe care le au la ei. Când am urcat pe Vârful Moldoveanu, am avut o fetiţă de şapte ani care a urcat cu noi, pe propriile forţe şi cu mult curaj. La munte, echipa contează cel mai mult, e cel mai important cu cine mergi. Părinţii trebuie să-şi încurajeze copiii pentru a merge pe munte. Proiectul acesta a ajuns la un nivel unde am cam făcut prin România ce ne propusesem, vrem să încercăm creste din Italia, Franţa, în general gheţari, ne-a plăcut experienţa de pe Mont Blanc. Este greu până ajungi acolo, dar pe gheţar este foarte frumos, este o atmosferă deosebită.
 
Am încercat să mai luăm prieteni, dar este greu atunci când este deja un grup compact, până îi aduci pe ceilalţi la acelaşi nivel. După ce am venit de pe Mont Blanc ne-au căutat doi iubitori de munte din Constanţa care şi ei făceau astfel de călătorii, cărora le-am dat sfaturi despre ceea ce este exact la faţa locului. Ne-am bucurat să aflăm că au ajuns şi ei anul acesta acolo.

Ce reprezintă călătoria pentru dvs.?

 Nu este numai relaxare, mergem să vizităm, dar să şi vedem ceea ce fac alţii. Pentru noi, adulţi şi copii, sunt mereu lucruri noi care te ajută să evoluezi. Dacă rămâi într-un singur loc, nu ai cum să găseşti termeni de comparaţie.

Cum vă susţine familia?

Toată familia mă ajută cu câte ceva, cu idei, discutăm proiecte noi, soţia, cu relaţiile internaţionale, fratele mă ajută la machetarea ghidului, cel care se ocupă de soft este un fost coleg, chiar şi băiatul cel mare, care studiază în Italia, ne ajută cu traduceri. Mă ajută foarte mult şi părinţii, care-mi oferă un sprijin enorm având în vedere că aproape întreg timpul liber pe care-l am îl dedic acestui proiect.

Ce planuri aveţi conturate?

 În acest moment, lucrăm la un alt proiect, www.5menu.com, care este o aplicaţie adresată restaurantelor, prin care acestea îşi pot lista meniul online. Există beneficii pentru ambele părţi, astfel, restaurantele reuşesc să se promoveze fără costuri, iar turiştii pot să aleagă ofertele sau produsele pe care şi le doresc într-o anumită arie geografică.
 
Încercăm să ne axăm pe partea online, deoarece în acest moment România are un mare atu, care poate să fie excelent valorificat în competiţia cu alte ţări: viteza deosebită la Internet. Continuăm cu fotografiile postate pe pagina Facebook Constanţa City Walking Guide, care ne oferă un feedback deosebit despre preferinţele celor care urmează să viziteze litoralul.
 
Mai multe fotografii găsiţi şi pe www.jurnaldenavetist.ro

Sursa: voceaconstantei.ro

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii