Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
16:49 27 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Niciun caz de înec cu final tragic în Mamaia şi Constanţa“ Raluca Radaslovescu şi Dragoş Berbec, despre meseria care salvează vieţi

ro

05 Sep, 2016 00:00 1270 Marime text
Îi vezi zi de zi pe plaje, sub soarele arzător, având grijă ca niciunul dintre constănţenii sau turiştii care ajung pe litoral să nu sfârşească în valurile mării. Plajele din staţiunea Mamaia şi din Constanţa au fost supravegheate, în acest sezon estival, de 143 de salvamari ai Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România. Până pe data de 30 septembrie, plajele din Mamaia şi Constanţa vor fi în continuare supravegheate de salvamarii gata să sară în ajutor tuturor celor aflaţi în dificultate. Printre ei, şi singura domnişoară, Raluca Radaslovescu.
 
Cât de grea este meseria de salvamar? Cum se desfăşoară o acţiune de salvare? Cine poate deveni salvamar? Care este semnificaţie culorilor steagurilor arborate pe foişoarele salvamarilor?
 
Despre acestea şi nu numai am discutat cu doi salvamari: Dragoş Berbec, de 26 de ani, şi Raluca Radaslovescu, de 29 de ani. Dacă Raluca este salvamar doar în timpul sezonului, Dragoş activează pe parcursul întregului an la Asociaţia Naţională a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România, unde se ocupă de proiecte care încearcă să îmbunătăţească sistemul de salvare acvatică.

Cum aţi ales meseria de salvamar? Ce înseamnă să fii salvamar? 

„Faptul că am făcut înot de performanţă m-a determinat să vin şi la salvamari. Am mai fost pe litoral, în calitate de salvamar, şi în anul 2007. Sper să ajung pe litoral, în aceeaşi calitate, şi în sezonul viitor. În primul rând, cel care doreşte să devină salvamar trebuie să ştie să înoate. Să aibă rezistenţă bună la înot“, spune Raluca.
 
„Am început în anul 2010 ca asistent la punctele de prim ajutor. După trei ani de activitate, am preluat coordonarea punctelor de prim-ajutor de pe plajele din Mamaia şi Constanţa. În timp, am trecut pe partea de salvamar şi intervenţie rapidă. Meseria de salvamar presupune, în primul rând, lucru în echipă. Trebuie să ştim mereu că avem colegii aproape, care ne pot ajuta. Salvamarul trebuie să aibă şi o mare tărie de caracter, deoarece nu toate salvările sunt reuşite şi se poate întâmpla să avem şi victime decedate. Salvamarul trebuie să ajute persoanele care sunt în stopuri cardio-respiratorii, cu calm. Trebuie să poată aplica metodele de resuscitare, astfel încât să lupte să readucă persoana la viaţă“, ne-a dezvăluit Dragoş Berbec.

Cine poate deveni salvamar în România?

„Chiar din luna martie începem pregătirile cu băieţii care şi-au exprimat dorinţa să activeze ca salvamari. Orice tânăr care are 16 ani poate deveni salvamar, doar că are mai puţine ore de activitate pe tură. Nu avem limită de vârstă. În actualul sezon estival, cel mai mare coleg al nostru are 38 de ani. La cursurile de pregătire, tinerii învaţă şi metodele de descătuşare a persoanelor aflate în pericol de înec, cum să se apropie de victime astfel încât să nu fie prinşi de acestea“, susţine Dragoş.

Care sunt cele mai dificile cazuri cu care v-aţi confruntat în această meserie?

„În şapte ani de activitate, am avut cazuri de salvare a persoanelor şi a trebuit să aplic şi manevrele de resuscitare. În activitatea mea, am avut şi cazuri când persoane au decedat în staţiunea Mamaia. Am luat parte la manevrele de resuscitare, dar nu s-a mai putut face nimic. Cele mai marcante momente sunt atunci când se face resuscitarea pe copii. La adulţi, parcă trecem mai uşor peste moment, dar la copii… Este greu, mai ales când vezi cum reacţionează şi familia. Sunt marcante astfel de momente“, ne-a dezvăluit Dragoş Berbec.

Care este semnificaţia culorilor steagurilor pe care le arboraţi pe foişoare?

Foişoarele de salvamar au în dotare trei steaguri. Steagul jumătate galben, jumătate roşu semnifică că pe această plajă sunt prezente echipele de salvare, adică plaja este supravegheată de salvamari. Sub acel steag se poate arbora steagul galben, care permite accesul în apă doar persoanelor experimentate, iar steagul roşu interzice accesul în apă. Pe plaje mai avem şi pancarte pe care e înscrisă semnificaţia steagurilor“, spune Dragoş Berbec.
 
„Nu întotdeauna turiştii ascultă de noi. Unii intră în apă ignorând semnificaţiile culorilor steagurile, unii ignoră sfaturile noastre. Am avut şi momente când unele persoane şi-au cerut scuze şi au ieşit din apă, iar altele ne-au ignorat în continuare“, spune Raluca Radoslovescu.

Cu câte cazuri de înec v-aşi confruntat în acest sezon estival? 

„Pe plajele din Mamaia şi Constanţa, datorită colegilor mei, am avut şansa să nu avem niciun caz de înec cu final tragic. Nu a fost nevoie de manevre de resuscitare. Băieţii şi-au făcut bine treaba şi am reuşit să avem zero înecaţi“, spune Dragoş.

Cât de periculoase sunt plajele din Mamaia şi Constanţa?

„Avem în Constanţa, în dreptul Casei Căsătoriilor, după plaja Trei papuci, o plajă unde nu s-au făcut lucrări, adică unde nu există dig de protecţie în larg. Acolo, valurile sunt mari. Apoi, mai sunt zone periculoase de la hotelul Rex spre nordul staţiunii Mamaia, unde, la fel, nu avem diguri de protecţie şi se creează valuri mari. Dar şi între Cazinoul Mamaia, spre Malibu, sunt zone unde, în funcţie de cum bate vântul, se creează curenţi circulari, care trag persoanele din apă în larg“, a dezvăluit Dragoş.

Cum arată o zi din viaţa unui salvamar?

„Încep munca la 8.30 şi stăm până la 19.30. Toată ziua stau în foişor, supraveghez, împreună cu colegii, persoanele de pe plajă. Eu mă mai şi antrenez la înot. De altfel, asta este ocupaţia mea şi din extrasezon, adică învăţ copiii să înoate. Fiind singura fată salvamar din acest sezon estival care activează pe plajele din Mamaia şi Năvodari, mă simt, cumva, ocrotită de colegii bărbaţi. Dar la intervenţii împărţim la egalitate toate responsabilităţile“, ne-a povestit Raluca.

V-aţi făcut prieteni printre cei pe care i-aţi salvat? Vin să vă mulţumească că i-aţi salvat? 

„Sincer, nu! Nu s-a întâmplat niciodată să vină cineva să ne mulţumească. Este treabă de moment. Unii ne înjură că nu-i lăsăm să intre în apă! Mai avem de lucrat la ceea ce înseamnă educaţie!“, susţine Dragoş.

Cum decurge o acţiune de salvare? 

Procedura este următoarea: cel care observă persoana aflată în dificultate anunţă mai departe, prin staţiile de emise-recepţie, că pleacă la intervenţie şi în ce zonă. El intră în apă, iar în ajutor îi vin colegii. De asemenea, ajung şi coordonatorii de zonă cu ambarcaţiunile din dotare, dar şi colegi de la punctele de prim ajutor, fiind pregătiţi să acorde primul ajutor. Fiecare salvamar este dotat cu plute de salvare şi tuburi de salvare, cu ajutorul cărora tractăm la mal persoanele aflate în dificultate“, a adăugat Dragoş.

S-au înfiripat poveşti de dragoste între un salvamar şi o turistă sau invers? 

„Cred că aceste lucruri se întâmplă zilnic pe plajă. Domnişoarele sunt atrase de băieţii cu echipamente şi de ideea de salvamar!“, ne-a destăinuit Dragoş.
 
„Au mai fost cazuri când cineva aflat pe plajă, ca să-mi atragă atenţia, a început să ţipe «mă înec!»“, ne-a spus Raluca.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii