Constantin Dina, directorul DSP Constanţa „Spitalul Judeţean Constanţa trebuie să îndeplinească planul de conformare până la 1 decembrie 2015”

Un nou focar de toxiinfecţie alimentară a fost depistat, în cursul acestei săptămâni, la Constanţa. Este al doilea caz de acest gen în actualul sezon estival. Cum se prezintă până acum situaţia, comparativ cu vara lui 2012?

Da, avem un nou focar de toxiinfecţie alimentară, al doilea de anul acesta, focar care este în curs de finalizare. Deocamdată nu avem date legate de ce a stat la baza îmbolnăvirii copiilor, dar cu siguranţă urmează să aflăm după ce vom avea rezultatele analizelor de laborator.
Situaţia, comparativ cu anul 2012, pentru moment am putea să spunem că se prezintă la fel. După cum bine vă amintiţi, am avut, anul trecut, un focar colectiv cu 51 de bolnavi şi am mai avut şi la una din unităţile sanitare 22 de bolnavi.

Care este cauza toxiinfecţiilor alimentare? Vorbim despre nerespectarea unor minime norme de igienă, despre păstrarea alimentelor în condiţii necorespunzătoare?

În principiu, aici vorbim despre nerespectarea în totalitate a condiţiilor igienico-sanitare, iar în unele cazuri putem discuta despre ospătari care nu au analizele medicale la zi. De regulă, se respectă modul de păstrare a alimentelor. De asemenea, se respectă inclusiv circuitele funcţionale în restaurante.

Cât de des primiţi sesizări cu privire la posibile focare de toxiinfecţie alimentară?

Sesizări legate de aceste focare de toxiinfecţie alimentară primim de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, unde ajung pacienţii care prezintă simptome specifice. În medie, avem două, trei focare de toxiinfecţie alimentară pe sezon. Mai există şi aşa numitele focare familiale, care foarte rar ajung la o unitate sanitară. Se întâmplă, totuşi, să ajungă, doar în cazuri foarte grave.

Care este cel mai grav focar de toxiinfecţie alimentară de care vă amintiţi, de când aţi preluat conducerea DSP Constanţa?

Cel mai grav focar cu care ne-am confruntat de când conduc DSP a fost cel de la Eforie Sud, de la restaurantul Flacăra. Aproximativ 50 de persoane au avut simptome clare de toxiinfecţie alimentară. S-au înregistrat, iniţial, 21 de bolnavi, iar ulterior încă 29. Atunci s-a decis să nu se mai servească, la acea unitate, mâncare gătită, până la finalizarea investigaţiei şi la aflarea rezultatelor analizelor bacteriologice.

În opinia d-voastră, cât de sigur este pentru un constănţean şi nu numai să mănânce într-un restaurant de pe litoral?

Eu cred că este sigur să mâncăm la restaurant, atâta timp cât cei care conduc restaurantele sunt conştienţi că trebuie să respecte toate condiţiile igienico-sanitare, pentru a nu avea evenimente nefericite şi pentru a nu îmbolnăvi populaţia.

În altă ordine de idei, cum reacţionează constănţenii la campaniile de vaccinare? Cât de receptivi sunt?

De regulă, întâmpinăm anumite probleme la vaccinarea populaţiei, din cauza informaţiilor eronate care circulă în spaţiul virtual, mai precis pe internet. Sunt diverse legende, cum că anumite vaccinuri ar conţine diverse cip-uri, care vor afecta individul peste câţiva ani. De asemenea, oamenii sunt mai reticenţi şi din cauza efectelor adverse pe care le au unele vaccinuri. Dar, în general, vaccinarea pentru anumite boli este necesară şi, în cele mai multe cazuri, salvează viaţa persoanei respective.
Este bine de precizat că în cazurile de muşcături de câine, persoanele trebuie să se prezinte, indiferent de ce tip de prejudecăţi au, indiferent dacă au vreo boală sau nu, să-şi facă vaccinul anti-rabic, deoarece rabia, odată instalată, duce inevitabil la deces. De aceea, inclusiv gravidele trebuie să facă acest vaccin, dacă au fost muşcate, indiferent de posibilele efecte adverse, care sunt oricum foarte rare.

Vă mai confruntaţi cu situaţii în care medicii de familie nu îşi ridică de la DSP dozele de vaccin, invocând în faţa pacienţilor o criză a sistemului?

Nu. Cel puţin în ultimii ani, nu am mai avut astfel de probleme. Medicii de familie au înţeles importanţa vaccinării populaţiei la risc.

Cum a rămas cu programul de vizite în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, pentru că la un moment dat problema a iscat o serie de tensiuni?

Programul de vizite se face în concordanţă cu prevederile Ordinului ministrului Sănătăţii 1284/2012. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa solicitase, la început, o perioadă de graţie pentru implementarea acestui ordin. După aceea, s-a conformat prevederilor ordinului.

Mai există, la nivelul judeţului Constanţa, vreun spital care funcţionează după un plan de conformare? Până când?

Da, la nivelul judeţului Constanţa, zece unităţi sanitare funcţionează cu plan de conformare, plan de conformare de care unităţile sanitare se ţin. Cel mai mare progres s-a înregistrat la Spitalul Judeţean Constanţa.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa trebuie să îndeplinească planul de conformare până la 1 decembrie 2015 (renovarea şi reabilitarea secţiilor clinice din cadrul spitalului, realizarea circuitelor funcţionale). Spitalul Clinic de Boli Infecţioase trebuie să-şi îndeplinească planul până pe 30 aprilie 2016, Spitalul Municipal Mangalia, până la 31 decembrie 2013, Spitalul Municipal Medgidia - 31 decembrie 2014, Cernavodă - 31 decembrie 2015, Spitalul Clinic din Eforie Nord - decembrie 2016, Sanatoriul Balnear Techirghiol - decembrie 2015, Spitalul Orăşenesc Hârşova - sfârşitul anului 2013, Spitalul de Ortopedie Eforie Sud - decembrie 2015.

La Hotel Flora funcţionează un Centru Multifuncţional care asigură urgenţe non-stop. Care este statutul acestui centru? De ce funcţionează el în acest hotel?

Acest Centru Multifuncţional care asigură asistenţă medicală de urgenţă este o entitate privată, care funcţionează în baza unei autorizaţii de funcţionare eliberată de DSP Constanţa şi a unei structuri funcţionale aprobată de Ministerul Sănătăţii.

Anul şcolar 2012-2013 a luat sfârşit. V-aţi mai confruntat cu epidemii de păduchi, cazuri de râie în unităţile de învăţământ?

Nu au existat epidemii de păduchi sau râie în unităţile de învăţământ în judeţul nostru. Noi ne-am confruntat cu câteva cazuri de TBC.

Sunteţi directorul DSP Constanţa încă din toamna anului 2009. Deci, unul dintre cei mai longevivi directori ai unei instituţii publice. Cărui fapt se datorează acest lucru?

Cred că acest lucru se datorează faptului că mi-am văzut de activitatea profesională din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, fără să mă implic în jocuri politice.