Comunistii au anticipat sufocarea traficului rutier

"Urbanismul este un compromis, totul e bun si rau"

In plina perioada de dezvoltare a municipiului Constanta, cu constructii care se ridica prin parcuri, pe spatii verzi, pe trotuare, cu un trafic care devine pe zi ce trece mai agasant, cu numarul de autovehicule care a crescut vertiginos si pentru care nu exista locuri de parcare, rolul urbanistilor devine tot mai necesar si pregnant. Unul dintre cei cu solutii si care a contribuit la proiectarea unor artere importante este si inginerul Cornel Constantin Severin. A venit in Constanta la Institutul Judetean de Proiectari in anul 1970 ca absolvent al Institutului de Constructii Bucuresti Facultatea de Cai Ferate Drumuri si Poduri - Sectia de Sistematizare teritoriala. Dupa terminarea facultatii a urmat o serie de cursuri post universitare la Institutul de Constructii si la Institutul de Arhitectura Ioan Mincu in domeniul urbanismului cu o specializare pe studii de circulatie. Printre lucrarile mai importante ale inginerului Severin se numara un studiu de circulatie general al municipiului Tulcea realizat in anii 70 si unul al Municipiului Constanta in anii 76-78, acesta fiind primul studiu intocmit in Institutul de proiectari Constanta.Cum se vede Constanta prin ochii unui specialist in urbanism?Tot ceea ce vedem in oras la ora actuala sub aspectul organizarii spatiale din care o componenta importanta, chiar vitala este circulatia, este o consecinta a politicii urbane din ultimii 20-25 de ani. Trebuie sa constatam ca studiile de urbanism, ca si studiile de fundamentare au fost neglijate, pana la a nu fi citate in proiectele de executie, cu toate ca sunt obligatorii prin lege. Investitorii, din dorinta de a-si recupera banii, incearca sa ocoleasca aceste studii. Urbanismul aduce restrictii si din acest motiv nu este iubit de investitori. Insa de cele mai multe ori in sprijinul acestora si in detrimentul orasului vine si factorul politic.Se respecta in Constanta un plan urbanistic?Aici este problema, pentru ca din cate cunosc eu, nu am vazut pana acum acest element care este obligatoriu prin lege. Administratia locala nu emite certificate de urbanism care sa contina elemente de regulament aprobate, elemente certe, clare, care sa conduca la usurarea investitiei, cu toate ca Constanta a beneficiat de un plan urbanistic general care a fost aprobat. El a fost elaborat de un SRL din Bucuresti intre anii 1998-2000, care nu are un regulament care sa oblige pe anumite zone ale orasului necesitatea unor documentatii suplimentare de urbanism. Din aceasta cauza, de multe ori, cei care vor sa construiasca ceva sunt nevoiti sa faca ei un plan urbanistic.Este legislatia incompleta?Nu, ca si in multe alte domenii, legislatia este buna, dar modul de aplicare sufera, exista lacune interpretabile ale legii. Spre exemplu, cand in lege se spune ca un anumit tip de investitie trebuie sa fie insotita de o aprobare de urbanism, existand un plan urbanistic general aprobat se poate face un plan urbanistic zonal sau un plan urbanistic de detaliu. Regulamentul se refera strict la amplasament si foarte putin la impactul in zona si de aceea consecintele amplasarii unui imobil nu sunt analizate.Este nevoie de o lege mai clara?Legea 50 a aparut in 1991 si a fost facuta cat mai repede pentru ca pana atunci nu exista un element legal de control. Ulterior, a aparut si legea urbanismului, care sa vina in sprijinul acesteia, dar ea nu este citata, facuta dupa modelul francez si adaptata pentru realitatea din tara noastra. Ea a fost facuta cu titlul ca nu este definitiva, deci un provizorat a carui regula este ca tine foarte mult. Un plan urbanistic poate fi foarte bun pentru ca el poate sa prevada lucruri care nici nu se banuiesc azi, pentru ca in el pot aparea zone albe. Logic ar fi ca fiecare particica din teritoriul administrativ si intravilanul unei localitati sa fie acoperita si definita in mod clar ca si functiune. Aici apare paradoxul, ca noi ne luptam cu viitorul, planul urbanistic este cel care pregateste orasul, el se realizeaza pe minim 15 ani si din acest motiv peste tot sunt prevazute zone albe a caror functiuni sunt o rezerva pentru viitor. Urbanismul este un compromis, totul e bun si rau in acelasi timp.Exista zone albe in planul urbanistic al Constantei?Dupa ce a fost mutata gara veche, care era amplasata undeva in apropierea Prefecturii, a ramas o zona libera care putea sa fie folosita in diverse scopuri. Imediat au aparut locuinte, zona a fost ocupata, iar in momentul de fata asistam la o aglomerare excesiva iar centrul nu are posibilitati sa se dezvolte. Totul este cauzat de politica vechiului regim, de constrangere intr-un perimetru construibil cat mai mic, pentru a aduna localitatile pornind de la ideea absurda ca nu avem suprafata agricola suficienta. Politica de a face rezerve de suprafete este esentiala in managementul unui oras. Iar deocamdata, dupa stiinta mea, eu nu cunosc ca in vreun plan urbanistic al acestui oras sa se fi preluat aceasta idee de politica pe termen lung pentru a proteja astfel de spatii.Exista zone rezervate pentru extinderi de parcaje?Desi studiile de circulatie care pana in 1989 erau obligatorii printr-o lege speciala (Legea 37 pe 1976), care a fost abrogata si in locul careia nu a venit nimic in afara de niste directive gasite partial in regulamentul general de urbanism vizand drumurile nationale si judetene, deci cele din afara localitatii. In momentul de fata nu exista nicio lege care sa oblige ca documentele de urbanism sa fie insotite de studii de circulatie generale si de detaliu. De exemplu, in zona marilor artere de circulatie cum ar fi Aurel Vaicu a fost intocmit din bani publici un plan zonal de urbanism, care a fost si aprobat dar nu este insotit de un plan de trafic si nici nu are zone rezervate pentru dezvoltari de viitor.S-a intuit in studiile de circulatie cresterea traficului rutier?In 1978, metodele tehnice ingineresti de prognoza a traficului au permis in Studiul de Circulatie intocmit de Institutul de proiectari sa poata prognoza cu marje de eroare foarte mica motorizarea care a fost in Constanta la nivelul anului 2000. Lucrul acesta pare greu de crezut, dar el are o logica care este foarte simpla: noi nu am prognozat motivele din care se va intampla aceasta motorizare si asa cum ea a explodat dupa 1990 din motive comerciale, de interese si de eliberarea fortei de munca, din acele cazarmi care se numeau institutii si unitati socialiste.Cum a fost posibil ca un studiu din 78 sa poata prevedea o astfel de motorizare cu toate implicatiile ei?Respectiva prognoza a fost facuta pe documentele de stat si de partid de unde reiesea ca societatea se dezvolta in continuu si implicit nivelul de trai, aceasta fiind tinta propagandista a partidului. Indicatorii din planul de perspectiva pe 15-20 de ani lansat de Partidul Comunist prevedeau o crestere a nivelului de trai si aceasta a fost aplicata de noi si in domeniul mobilitatii si astfel s-a ajuns la rezultatele prognozei.