Interviu online cu Alina Hanu, avocat în Baroul Constanţa Cum ne ferim de clauzele abuzive. La cine apelăm când suntem în necaz

Alina Hanu, avocat în Baroul Constanţa, a explicat, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro, ce sunt clauzele abuzive şi mai ales cum putem scăpa de ele. Potrivit Alinei Hanu, de obicei, „există clauze abuzive în contractele cu furnizorii de servicii care devin prea costisitoare pentru consumator sau atunci când consumatorul realizează că are anumite clauze ascunse, de care nu a fost informat, pe care nu le-a negociat şi care creează un dezechilibru între drepturile furnizorului de servicii şi drepturile consumatorului“.
 
Întrebările redacţiei:
 
Ce sunt, de fapt, clauzele abuzive? Există o definiţie generală a acestora?
 
În limbaj simplu şi în mod aparent, pot fi acele clauze care devin foarte costisitoare, care erau ascunse, nu au fost prezentate clar, înţelese sau discutate la semnarea contractului.
 
Sunt acele clauze caracterizate de lipsa de negociere, sunt în general prezente în contractele preformulate, contracte de adeziune care au fost redactate unilateral de către furnizorul de servicii, fără să dea posibilitatea consumatorului să le influenţeze sau să le modifice în vreun fel, care creează un dezechilibru contractual între părţi. Definiţia generală este cuprinsă în mai multe texte: Legea 193/2000 şi Directiva 93/13/CEE.
 
Cum recunoaştem clauzele abuzive?
 
Clauzele contractuale trebuie să fie clare, iar pentru înţelegerea lor să nu fie necesare cunoştinţe de specialitate. De obicei, există clauze abuzive în contractele cu furnizorii de servicii care devin prea costisitoare pentru consumator sau atunci când consumatorul realizează că are anumite clauze ascunse, de care nu a fost informat, pe care nu le-a negociat şi care creează un dezechilibru între drepturile furnizorului de servicii şi drepturile consumatorului. De exemplu, atunci când o bancă ar putea unilateral să modifice dobânda fără a se stipula în contract în funcţie de ce anume se va modifica această dobândă, atunci când banca ar putea să convertească în altă monedă creditul, dar pentru consumator nu sunt prevăzute aceste drepturi sau atunci când sunt anumite comisioane ascunse sau neclare.
 
Odată identificate într-un contract încheiat, ce paşi trebuie să urmăm pentru a elimina acest tip de clauze?
 
Consumatorul se poate adresa unui avocat sau ANPC-ului, pentru un proces colectiv care conduce la modificarea respectivelor clauze în toate contractele de adeziune. De regulă, contractul respectiv trebuie să fie în desfăşurare. Este de reţinut că, în general, aceste litigii sunt scutite de taxe judiciare de timbru, ceea ce creează un avantaj consumatorilor persoane fizice şi asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor care doresc să ceară în instanţă anularea clauzelor abuzive, acţiune ce are ca efect şi restituirea sumelor plătite ca efect al acelor clauze.
 
Astfel că persoanele interesate se pot adresa unui avocat pentru a deschide un proces în instanţă privind cazul său particular, costul procesului constând doar în onorariul avocatului. Instanţa va analiza clauzele pretins a fi abuzive şi în urma pronunţării unei hotărâri definitive, prin care să se constate existenţa clauzelor abuzive, consumatorul îşi va recupera sumele plătite ca efect al acestor clauze şi clauzele nu se vor mai aplica pe viitor.
 
Care sunt autorităţile la care trebuie să apelăm în cazul în care constatăm că în contractele încheiate apar clauze abuzive?
 
Ne putem adresa fie direct instanţei de judecată, de preferat printr-un avocat, fie Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ori altor asociaţii pentru protecţia consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii legale. Nu toate asociaţiile sunt valide pentru a putea declanşa procese colective. Clientul poate adresa o sesizare către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Trebuie să indice suficiente date despre clauzele considerate abuzive, contractul în desfăşurare, ca apoi ANPC să efectueze un control, în urma căruia să declanşeze un proces colectiv.
 
În cazul în care consumatorul doreşte să se adreseze direct instanţei de judecată, atunci este indicat să apeleze la un avocat care să identifice cât mai clar clauzele pretins a fi abuzive şi să îl asiste în toată procedura, inclusiv în executarea hotărârii obţinute, având în vedere că instituţii bancare precum Bancpost SA aşteaptă să fie executate silit de către clienţii care obţin hotărâri favorabile.
 
Din experienţa dumneavoastră, cine are tendinţa să insereze în contracte clauze care pot fi considerate abuzive: unităţile bancare ori operatorii de telefonie mobilă?
 
Ambele, însă unităţile bancare inserează în contracte clauze care produc efecte mult mai costisitoare pentru clienţi. Există clauze abuzive şi în contractele cu operatorii de telefonie mobilă, însă aceştia sunt mai dispuşi să negocieze şi să efectueze anumite modificări, să vină şi cu alte oferte sau propuneri. Dosarele de pe rolul instanţelor vizează în general contractele de credit încheiate cu unităţile bancare. Instanţele au constatat, în unele cazuri, că sunt inserate clauze abuzive în contracte de credit cu Bancpost - privind dobânda revizuibilă şi comisionul de administrare, BCR, Raiffeisen, Piraeus şi probabil şi altele, însă aceste exemple sunt mai frecvente.
 
De asemenea, cititorii ar trebui să ştie că mai sunt cuprinse clauze abuzive şi în contractele de credit cu instituţiile financiar nebancare (IFN), în aceste cazuri, de foarte multe ori ajungându-se la executarea silită a clientului, deoarece unele contracte devin mult prea oneroase pentru consumatori şi aceştia nu le mai pot plăti.
 
Este instanţa de judecată ultima cale pentru a scăpa de clauzele abuzive?
 
Nu, în teorie. Dar în practică, aproape că da. Consumatorul poate încerca să ceară furnizorului de servicii să elimine aceste clauze abuzive din contract, să le negocieze. Înainte de a da în judecată, să notifice furnizorul de servicii şi să încerce să modifice amiabil aceste clauze. Însă, în practică, nu am întâlnit o situaţie în care să modifice clauzele abuzive şi să şi restituie sumele încasate ca efect al acestora, în urma unor discuţii amiabile, ci doar în urma unor hotărâri.
 
Ce sfaturi le puteţi oferi cetăţenilor care sunt deja „victimele“ clauzelor abuzive?
 
Să îşi revadă contractele semnate şi dacă li se pare că acestea conţin clauze abuzive, dacă nu au negociat acele contracte, să aleagă una dintre opţiunile pe care le-am prezentat mai sus.
 
În cazul în care consumatorul alege să se adreseze ANPC, trebuie să furnizeze suficiente date privind identificarea clauzelor abuzive, termenii contractului. Cred că cel mai simplu este să se adreseze unui avocat, întrucât este nevoie de cunoştinţe de specialitate juridică pentru a putea identifica în mod corect aceste clauze abuzive şi a gestiona un proces de acest gen. Există procese câştigate privind dobânda variabilă şi revizuibilă, cititorii pot să verifice acest aspect în propriile contracte, pentru că faptul că aceasta nu era definită în contract a făcut ca unele instanţe să o declare ca abuzivă şi fie să o asimileze Euribor şi să o reducă în consecinţă, fie chiar să o elimine, în unele cazuri, cum ar fi şi cel al BCR. Clienţii au mai reclamat şi diferite comisioane, existând soluţii favorabile în acest sens.
 
Cum ne putem feri de aceste practici?
 
În primul rând, atunci când se semnează un contract, acesta trebuie citit cu atenţie şi dacă există clauze care creează o disproporţie între drepturi şi obligaţii, un dezechilibru între părţi, atunci trebuie încercat să se negocieze, să se ia o decizie informată, să încerce să ceară şi să obţină alternative, chiar şi de la alţi furnizori de servicii. Ca o măsură de precauţie, se poate cere o copie a contractului acasă şi se poate reveni după ce contractul a fost analizat. Se poate consulta un specialist în domeniul juridic, un avocat, înainte de semnare. Pentru contractele foarte importante, se poate apela la avocat chiar şi pentru asistenţă juridică, aceste practici fiind mai des întâlnite în alte ţări decât la noi.
 
Întrebările cititorilor:
 
Nicolae: Contract în CHF - Raiffeisen Bank. Pe data de 9.02.2017, Tribunalul Bucureşti constată caracterul abuziv al comisionului de procesare şi pe cel de administrare printr-o hotărâre definitivă. În data de 10.03.2017, am aplicat la conversia creditului din CHF în lei. Întrebare: pot să pun în executare hotărârea Tribunalului Bucureşti? Menţionez că, la punctul 6.7 din actul adiţional încheiat cu Raiffeisen privind conversia, scrie că „renunţ la orice pretenţii prezente şi viitoare“. Dar, la data încheierii actului de conversie (martie 2017), eu aveam deja hotărârea Tribunalului Bucureşti definitivă (februarie 2017), doar că nu era pusă în executare, deci litigiul era stins. Va mulţumesc!
 
Răspuns avocat Alina Hanu: Trebuie analizat în întregime actul adiţional pe care l-aţi semnat. Din punctul meu de vedere, este posibil să se pună în executare. La acel moment, banca era deja un debitor al dumneavoastră, fiind soluţionat definitiv litigiul. Punerea în executare se referă la îndeplinirea a unei obligaţii deja constatată prin hotărâre. O astfel de renunţare „la orice pretenţii prezente şi viitoare“ ar fi trebuit să fie expresă şi în formă autentică, în opinia mea. Având în vedere ca prevederile actului adiţional fac referire expresă la „renunţarea la orice pretenţii prezente şi viitoare“, eu consider că şi această exprimare este una neclară, de natură a induce în eroare şi de a crea confuzie în rândul clienţilor.
 
Există posibilitatea ca, ulterior executării, să vi se rezilieze unilateral contractul de către bancă, în cazul în care în act este stipulat acest lucru cu privire la încălcarea obligaţiilor pe care vi le-aţi asumat. Trebuie făcută o analiză cost-beneficiu şi stabilit concret care ar fi riscurile şi posibilele scenarii juridice în funcţie de toate prevederile contractuale. Mă puteţi contacta pentru alte detalii, pentru a stabili o eventuală întâlnire.
 
Mariana Neagu: M-am trezit cu un contract Vodafone... majorat şi prelungit... ştirea mea… că l-am aprobat telefonic, au înregistrarea! Le-am răspuns aşa: „Dacă eu cer pe cineva în căsătorie la telefon, înseamnă că această căsătorie e validată?“ Cum scap de acest contract, abonament abuziv, nesemnat de mine?
 
Răspuns avocat Alina Hanu: În cazul contractului încheiat la distanţă prin intermediul telefonului, furnizorul de servicii trebuie să confirme oferta consumatorului, al cărui angajament începe doar după ce acesta a semnat oferta sau după ce şi-a trimis acordul scris. De asemenea, Vodafone ar fi trebuit să vă trimită confirmarea încheierii contractului. Acest contract nu este legal încheiat, contravine şi prevederilor OUG 34/2014. Pentru anulare, trebuie să vă adresaţi instanţei de judecată.