De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
12:45 23 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Interviu cu Alexandru Bălan, preşedintele OAR Dobrogea - „Există biserici în Constanţa amplasate haotic, lipsite de norme de securitate”

ro

25 Jun, 2016 00:00 3289 Marime text
Arhitectura este jocul savant, corect şi magnific al formelor reunite sub lumină. Ea este sculptură locuită, este muzică împietrită, este muzică îngheţată. Admirăm clădiri, murmurăm în barbă ceva de bine despre arhitect şi trecem mulţumiţi mai departe. Ce este un arhitect? Ei bine, pe mâna unui arhitect laşi planul viitoarei tale case, pe umerii lui pui dezvoltarea urbană. Un arhitect ar trebui să fie un om al dialogului şi totodată un om al calculului şi al măsurii. Noi credem că aici, la malul mării, avem nevoie de un oraş cu parcuri, dar şi cu mai multe zone pietonale.
 
S-a construit mult în Constanţa. Cum s-au făcut însă aceste construcţii ne-a povestit, când grav, când cu zâmbetul pe buze, Alexandru Bălan, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Dobrogea, un om care ţine hăţurile acestei instituţii de ani buni. Este un profesionist care are multe de spus. Uneori, ai senzaţia că este un soi de enciclopedie a arhitecturii. Să vedem cum ne-a răspuns tirului de întrebări.
 
CE înseamnă să fii arhitect, DE CE merită şi CUM să faci acest lucru?
 
În primul rând, un arhitect trebuie să fie un om cu suflet, cu un simţ de observaţie deosebit, să nu fie indiferent faţă de ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător - spaţiul urban şi să fie multilateral dezvoltat din punct de vedere intelectual.
 
Merită să fii arhitect, dacă ai chemare spre această meserie. Ca să fii arhitect, trebuie să ai calităţi din punct de vedere al chemării spre această profesie, să fii clăditor pentru oamenii din jurul tău, să ai devotament, să ai înţelegere şi percepere a fenomenului urban şi nu numai.
 
Care a fost primul dvs. mare proiect? Aveţi vreun proiect de care sunteţi legat sufleteşte?
 
Primul proiect a fost cu mulţi ani în urmă. Era vorba de anii 1976-1977, iar proiectul era legat de sistematizarea - urbanizarea oraşului Cernavodă, primul oraş nuclear al României. Eu m-am ocupat de zona Liceului Agricol şi de zona centrală. Pentru aceste proiecte, am fost premiat de către Uniunea Arhitecţilor în anul 1978.
 
În acelaşi timp, un proiect de care am fost legat sufleteşte a fost un complex hotelier cu 50 de locuri, restaurant, cofetărie, carmangerie, patiserie, fabrică de gheaţă, în faţa cinematografului din Hârşova. Acesta a fost primul proiect de arhitectură care nu s-a mai făcut, din cauza directivelor politicii de reducere a investiţiilor în alte domenii decât cel de locuinţe ale PCR şi ale primului „arhitect al ţării”.
 
După ce face calcule peste calcule, după ce lasă deoparte instrumentele de proiectat/ desenat, un arhitect are timp să râdă?
 
Orice om are timp să râdă. Nu poate să stea tot timpul posomorât, plin de gravitate şi foarte serios. Meseria de arhitect este o meserie serioasă şi se priveşte cu seriozitate. Şi are şi încărcare sufletească, dacă vreţi.
 
Cum vedeţi dvs. Constanţa? Putem vorbi despre o dezvoltare urbană haotică în municipiu? Cum putem obţine un echilibru arhitectural în Constanţa?
 
Cum văd eu Constanţa nu cred că o văd mulţi! Dacă în urmă cu câteva luni nu aveam nicio speranţă că se întâmplă ceva bun în oraşul acesta, în ultimul timp, lucrările care au început şi cele care au fost duse la bun sfârşit îmi dau speranţe că în curând oraşul va începe să se schimbe, să arate ca un oraş modern. Mă refer la câteva lucruri care încep să intre în normalitate, cum ar fi dispariţia urmelor de la gheretele fostei administraţii, de la intrarea în Mamaia, redându-se aspectul stradal normal, dar şi lucrările de reabilitare urbană a bulevardului Tomis, incluzând şi pistele de biciclete, puţine, ce-i drept, dar este un început care promite. Putem vorbi despre o dezvoltare urbană haotică în condiţiile în care, mimând profesia de urbanist, mulţi dintre colegi au implementat dorinţele fostului primar şi interesele acestuia.
 
Echilibrul arhitectural în Constanţa se poate obţine numai prin lucrări de bună calitate, cu viziuni clare, profesionale, de ansamblu, şi nu individuale şi locale. Acestea nu pot fi făcute decât de adevăraţi profesionişti cu experienţă, cu probitate profesională, respectând interesul public. În vederea reabilitării şi readucerii unui specific arhitectural al oraşului, pentru lucrări de interes public şi nu numai, pentru anumite zone cu importanţă urbană, zone cu o anumită protecţie, trebuie să se instituie foarte clar concursuri de arhitectură, indiferent cine sunt investitorii. Numai aşa se poate promova calitatea în domeniul arhitecturii. Atât timp cât nu va fi o critică şi în domeniul arhitecturii, critică practicată de profesionişti, nu se va promova calitatea în folosul comunităţii şi al locuitorilor cetăţii. De asemenea, trebuie să se ia măsuri clare în conformitate cu legile în vigoare - Legea 50 republicată, Legea 10 privind calitatea în construcţii -, referindu-mă de fapt la aşa-numitele improvizaţii de reabilitări termice, haotice, la voia întâmplării, sub ochii blânzi ai administraţiei locale, dar şi la clădirile de locuinţe edificate până în anii 1990, încălcându-se complet legile. Nu se poate privi cu indiferenţă maltratarea clădirilor după bunul plac al fiecăruia. Dreptul fiecăruia se opreşte în momentul încălcării drepturilor celorlalţi.
 
Malluri sau biserici în parc. Pe alocuri, chiar şi două biserici în acelaşi parc. Avem construcţii de sticlă lângă clădiri istorice şi câte şi mai câte. Este nevoie de o ordine în arhitectura Constanţei? Cine poate impune această ordine?
 
Parcurile sunt destinate pentru a fi parcuri, nu parcaje, nu malluri, nu biserici. Nu poate fi distrus un parc cu asemenea clădiri şi cu extensia acestora, tăindu-se din suprafaţa verde, inventariată ca domeniu public. Sunt şi excepţii în care un lăcaş de cult poate să aducă un plus de armonie, vitalitate, încadrându-se perfect în mediul spaţiului verde. Un exemplu pozitiv este Biserica „Sf. Mina”, amplasament care a fost discutat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) cu mulţi ani în urmă, şi care, deşi se află într-o zonă de rezervaţie complexă şi de arhitectură tradiţională - ca un muzeu al satului - s-a edificat, în ciuda arhitecturii sale maramureşene.
 
Pot să vă dau şi exemple negative, cum ar fi cele două biserici din parcul Casei de Cultură şi nenumărate altele amplasate haotic, lipsite de norme de securitate a cetăţeanului, fără să fie luată nicio măsură de către instituţiile abilitate. Dacă vreţi alte exemple, pot menţiona biserica aflată pe bulevardul Tomis, vizavi de benzinăria OMV, care este construită la doi-trei metri de staţia de carburanţi, care nu are clar o protecţie împotriva focului, a exploziei etc. Mai mult, altarul bisericii este amplasat spre sud, iar intrarea, spre nord. De asemenea, există construcţii improvizate: pe bulevardul Tomis, baraca-biserică având aceleaşi caracteristici, ca şi cum bisericile nu au o axă clară care este est-vest, dar aceasta are totuşi mici abateri.
 
Avem construcţii de sticlă în Constanţa lângă clădiri istorice, care nu diminuează valoarea imobilelor istorice, dimpotrivă, le amplifică, reflectându-se imaginea acestora în planurile verticale ale pereţilor de sticlă. Aceasta, bineînţeles, dacă sunt făcute profesional, cu principii clare de implantare într-o zonă istorică sau lângă un monument de arhitectură. În oraşele civilizate, aceste principii se respectă, sunt valabile şi se construiesc asemenea clădiri. Dacă, bineînţeles, respectă scara zonei.
 
Da, este nevoie de o ordine arhitecturală a Constanţei, dar nu o ordine dirijată, aşa cum au fost în anii socialismului şi cum de multe ori şi astăzi mulţi gândesc aşa. Numai în cadrul unor dezbateri profesionale şi chiar publice pot fi trasate direcţii de dezvoltare urbană a oraşului. Prin sondaje în domeniul arhitectural, în diferite zone, efectuate de mass-media, putem să vedem părerea cetăţenilor oraşului în acest domeniu şi visurile acestora, pentru modernizarea oraşului în care trăiesc. Ordinea aceasta poate fi impusă de media părerilor oamenilor, gestionată de arhitecţi profesionişti şi de asociaţiile profesionale ale acestora, respectiv Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Dobrogea, în colaborare cu administraţia locală.
 
Spaţiile verzi s-au micşorat foarte mult. Ori s-a construit exagerat, ori au fost retrocedate multe terenuri. A existat, la un moment dat, în campania electorală, propunerea unui plămân verde, a unui parc imens construit în zona fostelor depozite Oil Terminal. În afara acestui perimetru, unde credeţi că s-ar mai putea realiza un parc pentru constănţeni? Mai este loc în municipiu pentru parcuri?
 
Da, spaţiile verzi s-au micşorat foarte mult în ultimii 25 de ani, deoarece majoritatea populaţiei a trăit şi trăieşte în ansamblul de locuinţe construite şi executate până în 1990, care au fost realizate prin demolări sau construcţii în afara zonelor de locuinţe, oraşul extinzându-se în zonele agricole sau pe terenuri libere ale unităţilor militare, pe care nu le putem considera spaţii verzi. După 1990, vă dau un exemplu foarte clar, au fost lotizate şi distribuite spaţii libere existente, cum ar fi în Tomis Nord, lac Mamaia, unde exista o vie, şi astăzi se construieşte foarte mult, dar nu pe spaţiul verde. Mai este Constanţa - Sud, între strada Mangaliei şi Cumpenei, unde este o lotizare care, între 1994 şi 1995, a fost dedicată în mare parte veteranilor de război şi care nu a fost pe spaţiul verde. Se construiesc pe spaţii verzi şi clădiri în urma retrocedărilor fireşti şi normale către proprietari ai acestor terenuri, care au fost făcute spaţii verzi prin demolarea unor clădiri şi exproprierea proprietarilor până în 1990. Noi le-am văzut după 1990 ca spaţii verzi şi le considerăm şi astăzi la fel, uitând că pe aceste terenuri au fost cândva gospodării cu case mediocre şi insalubre.
 
Se construieşte pe spaţiile verzi prin inginerii administrative şi de împroprietărire a unor investitori numai cu ştiinţa fostei administraţii locale. De exemplu, Parcul Tăbăcărie, domeniu public, trecut în domeniul privat al Primăriei şi trecut în proprietatea unor investitori. Un alt exemplu: faleza Constanţei, de la Pescărie până în Portul Tomis, lotizată şi concesionată diverşilor rechini imobiliari. Şi exemplele sunt multe.
 
Bineînţeles, parcurile şi spaţiile verzi încă rămase libere, care sunt inventariate ca domenii publice, trebuie să rămână ca atare. De asemenea, să se reconsidere de către administraţie toate împroprietăririle făcute până în prezent, iar cât priveşte posibilitatea realizării în oraşul Constanţa a unei zone care să fie în exclusivitate parc pe un număr destul de mare de hectare, este o zonă care şi înainte de 1990 era luată în considerare ca atare. Este vorba de zona de depozite de petrol şi uleiuri Oil Terminal, zonă care, în momentul de faţă, a rămas în mijlocul oraşului, fiind un pericol clar pentru mediu şi pentru viaţa locuitorilor.
 
De ce este nevoie ca municipiul Constanţa să aibă un registru al spaţiilor verzi şi un PUG actualizat?
 
Spaţiile verzi existente în domeniul public inventariate de către administraţia publică locală cu cadastru şi coordonate Stereo trebuie inventariate, trecute într-un registru special cu destinaţia clară de spaţiu verde, îngrijite de către firmele specializate ale administraţiei.
 
În momentul de faţă, PUG-ul Constanţei este revizuit şi în primă fază s-a întocmit o temă de proiectare de către firma 4 B Consultanţă Arhitectură SRL, adică arhitecţii Boguescu Matei, fost arhitect al municipiului Bucureşti, şi arhitectul Boguescu Traian.
 
În ultimii ani a fost „valorificat“ fiecare colţişor al Constanţei. Astfel, vedem cum pe peticelele verzi dintre blocurile comuniste ajung să răsară construcţii moderne, gigantice, care le iau faţa celor vechi. Care credeţi că sunt principalele cauze ale dezvoltării agresive a imobilelor în Constanţa anului 2016?
 
În ultimii ani într-adevăr s-au valorificat în exces spaţiile rămase libere în staţiunea Mamaia, deoarece edililor de atunci ai Constanţei, precum şi reprezentanţilor noştri în Parlament le-a fost frică că „vor veni să pască vacile” şi nu ne trebuie spaţiu verde într-o staţiune ca Mamaia, recunoscută pe plan mondial până în ultimii ani.
 
Constanţa a rămas fără arhitect-şef de curând. Municipalitatea se vede în ipostaza de a găsi un nou expert, căruia sperăm să îi placă mai mult verdeaţa. Care sunt principalele atribuţii ale arhitectului-şef al Constanţei? Credeţi că o asemenea funcţie ar trebui inventată, translatată şi la Consiliul Judeţean?
 
De puţin timp, Primăria municipiului Constanţa, Direcţia de Arhitectură şi Turism are postul de arhitect-şef al serviciului respectiv vacant, prin demisia doamnei arhitect Luiza Tănase. Pentru a se ocupa acest post, administraţia trebuie să organizeze concurs. Numai aşa pot să vină oameni cu pregătire adecvată, cu experienţă şi cu respect faţă de profesia de arhitect şi urbanist, cu respect faţă de oraş şi cu responsabilitate profesională faţă de interesul public. Consiliul Judeţean are postul de arhitect-şef ocupat nu de mult timp de arhitect Carmen Tănase. De asemenea, în ocuparea unei asemenea importante funcţii, administraţia locală trebuie să se consulte şi cu organizaţia profesională din zonă, respectiv OAR Dobrogea.
 
Pentru mulţi dintre cetăţeni, noţiunile de PUG, PUZ, PUD sunt necunoscute. Ajutaţi-ne cu o definiţie simplă şi uşor de reţinut pentru fiecare dintre aceşti termeni.
 
PUG - are un caracter director şi de reglementare operaţională pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung a dezvoltării oraşului.
 
PUZ - Reglementează porţiuni din oraş, mai detaliat, zone delimitate de artere de circulaţie, de exemplu.
 
PUD - Reglementează în detaliu amplasarea construcţiei, dimensiunea, distanţele faţă de vecinătăţi, volumetria, principii de concept arhitectural şi, mai ales, accesele şi relaţiile între vecinătăţi, cu respectarea prevederilor zonale din PUZ şi din PUG.
 
Să ajungem şi la mult-discutatele dezbateri de Planuri Urbanistice Zonale. În ultima perioadă, Primăria se îngrijeşte să organizeze, conform legii, dezbateri publice, atunci când un investitor intenţionează să modifice zonificarea şi să ridice o construcţie cu altă configuraţie decât cea prevăzută în actualul PUG. Credeţi că au vreo finalitate aceste dezbateri? În sensul în care investitorul să ţină cont de părerile şi dorinţele vecinilor?
 
De puţin timp, administraţia locală a început să respecte legile, respectiv Legea 54 din 2001 privind liberul acces la informaţia publică, Legea 52 din 2003 privind transparenţa actelor decizionale, inclusiv în domeniul arhitecturii şi urbanismului, şi mai ales prevederile din Ordinul 2701 din 2010 privind metodologia de informare şi consultare a populaţiei, obligatorie prin actele normative şi prin legile existente de la data emiterii lor, pe care administraţia anterioară nu le-a respectat sub nicio formă.
 
Dacă aţi avea mână liberă şi fonduri, ce aţi face în zona istorică a Constanţei?
 
Consider că e mult prea mult să le am pe toate, dar în mod sigur aş iniţia programe urbanistice ample la nivelul mileniului al treilea şi numai prin consultarea populaţiei şi a specialiştilor din zonă.
 
Ce credeţi despre planul de mobilitate urbană care a intrat în dezbatere publică?
 
A fost o dezbatere publică cu acest plan de mobilitate urbană, este încă un element bifat de către iniţiatori.
 
Haideţi să vorbim şi despre pistele de biciclete, dacă se pretează în Constanţa, sau despre zonele pietonale. Unde s-ar putea crea astfel de zone pietonale în afară de Piaţa Ovidiu?
 
Bineînţeles că se pretează în Constanţa pistele de biciclete, pe arterele de circulaţie majore, cum ar fi bulevardele Tomis, Lăpuşneanu, Mamaia, unde sunt condiţii de a se realiza asemenea piste prin reconsiderarea benzilor de circulaţie şi reglementarea circulaţiei în aceste zone. Zone pietonale se pot crea între axul dintre strada Ştefan cel Mare şi Peninsulă, de asemenea, axul Ştefan cel Mare, cu reabilitarea acestuia, până în zona Zorile şi cu dezvoltări ulterioare spre punctele de interes majore urbane, cum ar fi bulevardul Mamaia şi nu numai.
 
Ştim că aţi fost presat de timp şi aveţi multe de spus, dar vă mulţumim că aţi fost alături de noi.
 
Cu multă plăcere.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Craii de curte veche 24 Jun, 2016 09:18 Cine a semnat distrugerea parcurilor din Constanta si Mamaia? In parcul Tabacarieie a fost si o expozitie de flori. Acum expozitie de drogati si peturi.