De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
03:33 25 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Gheorghe Enache, directorul Electrocentrale Constanţa „Suntem în discuţii cu un fond internaţional care ar putea deveni partener privat la CET“

ro

14 Mar, 2015 00:00 5568 Marime text
RADET Constanţa are datorii la societatea Electrocentrale Constanţa SA (CET) de peste 200 de milioane de lei. La începutul acestui an, RADET-ul ajunge să achite către CET facturi datând din iarna lui 2013. Ce se poate întâmpla în cazul în care această datorie istorică se majorează? Ce riscă abonaţii din Constanţa în eventualitatea în care RADET-ul ajunge în imposibilitatea de a-şi plăti datoria? Care sunt motivele pentru care s-a ajuns în această situaţie dezastruoasă?
Am discutat despre aceste aspecte cu Gheorghe Enache, directorul CET Constanţa, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.

 La cât se ridică exact, la momentul actual, datoria pe care RADET Constanţa o are faţă de societatea pe care o conduceţi? 

 La ora aceasta, 13 martie 2015, RADET Constanţa are o datorie de 197,7 milioane de lei, în care intră şi factura lunii februarie 2015, factură care este în sumă totală de 25,3 milioane de lei. Pentru a înţelege mai bine situaţia, aş pleca de la momentul 30 septembrie 2014, dată la care s-a produs atât juridic, cât şi de fapt, divizarea Elcen-ului Bucureşti şi înfiinţarea societăţii Electrocentrale Constanţa SA, ca unitate de sine stătătoare şi independentă, care aparţinea 100% statului român prin Ministerul Economiei şi, mai exact, Departamentului pentru Energie, care în prezent se intitulează Ministerul Economiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. La acel moment, Electrocentrale Constanţa avea de încasat de la RADET suma de 333 de milioane de lei. Însă în procesul divizării, Elcen Bucureşti, prin reprezentanţii din Adunarea Generală a Electrocentrale Bucureşti, au aprobat repartizarea către nou înfiinţata Electrocentrale Constanţa a sumei de titlu de creanţe asupra RADET Constanţa de 170 de milioane, iar diferenţa de 163,3 milioane a fost reţinută la societatea-mamă, societatea Electrocentrale Bucureşti, şi repartizată a doua zi către nou înfiinţata SC Electrocentrale Titan SA Bucureşti.
Noi nu am fost de acord niciun moment cu acest aspect, astfel că s-a ajuns ca această divergenţă să fie mediată la nivelul Departamentului pentru Energie, unde am pledat în favoarea repartizării întregii sume de 333 de milioane de lei cu titlu de creanţe la Electrocentrale Constanţa SA, justificând atât juridic, cât mai ales economic că, în mod contrar, se încalcă proiectul de divizare aprobat prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare de către reprezentanţii departamentului mandatat să reprezinte interesele statului român la Electrocentrale Bucureşti SA.

Astfel că proiectul de divizare a Electrocentrale Bucureşti, aşa cum a fost el aprobat de Adunarea Generală Extraordinară, în baza situaţiilor financiare anuale armonizate la 31.12.2013, ca dată de referinţă, prevedea ca acele creanţe să fie la valoarea ajustată (cu provizioane), întrucât aşa au fost luate în calcul şi de către auditorul financiar extern, care a acordat fără rezerve avizul asupra respectivelor situaţii financiare. De asemenea, şi evaluatorul extern independent a luat în calcul respectivele active la valoarea lor ajustată. Tocmai de aceea se impunea în mod expres ca şi la divizarea efectivă să se păstreze acelaşi algoritm de repartizare asupra tuturor elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv, în vederea asigurării continuităţii politicilor contabile agreate prin manualul politicilor contabile de către structura de conducere a Electrocentrale Bucureşti SA.

Fiindcă aceste divergenţe nu s-au rezolvat în urma şedinţei de mediere de la Departamentul pentru Energie, atunci, reprezentantul acestui departament, având mandat de la ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a hotărât ca ambele societăţi, respectiv Electrocentrale Bucureşti SA şi Electrocentrale Constanţa SA, să se adreseze concomitent Ministerului de Finanţe, în vederea tranşării problematicii creanţelor aflate în divergenţă. Astfel că, în seara zilei de 3 decembrie, ca urmare a solicitării comune făcute atât de conducerea Electrocentrale Bucureşti SA, cât şi de cea a Electrocentrale Constanţa SA, Ministerul Finanţelor, prin domnul ministru secretar de stat, domnul Dan Manolescu, a clarificat acest aspect, emiţând în scris opinia ministerului pe această temă. Opinia Ministerului de Finanţe a fost în deplină concordanţă cu punctul de vedere promovat şi susţinut de conducerea Electrocentrale Constanţa SA, în sensul că aceste creanţe trebuie repartizate integral către Electrocentrale Constanţa pentru că se încalcă politicile contabile prevăzute în manualul politicilor contabile, manual elaborat în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate.

Deşi opinia Ministerului de Finanţe ne era net favorabilă, conducerea executivă a Electrocentrale Bucureşti a mers mai departe fără să ţină cont de acest aspect, fapt care ne-a condus la depunerea către Tribunalul Bucureşti a unei solicitări prin care să oblige prin sentinţă conducerea Electrocentrale Bucureşti să ne repartizeze atât respectiva sumă de 163,3 milioane de lei, cât şi celelalte puncte aflate în divergenţă din protocolul de predare-primire a elementelor patrimoniale de activ şi pasiv încheiat între Electrocentrale Bucureşti SA şi Electrocentrale Constanţa SA. Obiecţiile la respectivul protocol sunt: repartizarea integrală a creanţelor către Electrocentrale Constanţa, să facă dovada vărsării capitalului social în numerar, în sumă de 32 de milioane, aşa cum prevede hotărârea AGA a Electrocentrale Bucureşti, precum şi actul constitutiv al Electrocentrale Constanţa. De asemenea, vrem aplicarea aceluiaşi tratament nediscriminatoriu şi asupra eventualelor prejudicii care se vor naşte din procesele aflate pe rol la data divizării, aşa cum prevede hotărârea AGA în proiectul de divizare pentru prejudiciile ce se vor naşte ca urmare a tranzacţiei date în plată către SNGN RomGaz SA a centralei de la Mureş Iernut.

 Cum s-a ajuns la ceea ce am putea numi o datorie istorică? 

Eu nu aş spune că este o datorie istorică, pentru că emiterea de către furnizor a facturilor pentru serviciile efectuate se face în ordine cronologică, pe măsura petrecerii fenomenului economic. Aceste datorii se acumulează în timp din cauza neplăţii întregului cuantum facturat în decursul unui an calendaristic. În domeniul energiei, când s-a simţit nevoia de a reglementa decontările între furnizor şi distribuitorii de energie termică, s-a emis Ordonanţa de Urgenţă 115/2001, privind instituirea măsurii obligatorii de a se deschide conturi speciale de Escrow, prin care să se stipuleze în mod expres cât din încasările zilnice revin partenerilor Escrow, în speţă producătorului de energie şi distribuitorului de energie, în funcţie de contribuţia fiecăruia la prestarea serviciului de producere şi transport al energiei termice.

În baza acestei ordonanţe, banca la care este deschis contul Escrow joacă rolul agentului Escrow şi este obligată ca la finalul fiecărei zile bancare să repartizeze întregul volum de încasări din acel cont, indiferent dacă distribuitorul de energie termică face sau nu face ordinul de plată.

 Care este cea mai recentă factură achitată de RADET Constanţa către Electrocentrale SA? Cărei perioade corespunde?

 Cea mai recentă factură în curs de achitare de către RADET Constanţa către CET este factura lunii februarie 2013, în sumă de 24.872.118,82 de lei, din care s-a achitat, până la data de ieri, 18.845.348,40 de lei, rămânând de încasat suma de 6.026.770,42 de lei. Decontarea se face în funcţie de contractul de vânzare-cumpărare semnat de ambele părţi, contract reglementat de către ANRE.

 La cât se ridică debitul restant?

 Restantul este de 143 de milioane de lei.

 Situaţia arată îngrijorător. Din ce motive credeţi că s-a ajuns aici? Ce i se poate reproşa fostei conduceri a RADET Constanţa, asigurată de Ilie Rachieru?

 Situaţia este într-adevăr dificilă, motivele care au condus la aceasta fiind neplata integrală de către RADET a cantităţii de energie termică furnizată anual de Electrocentrale Constanţa.

 Ce riscă abonaţii din Constanţa, în situaţia în care RADET va ajunge în imposibilitatea de a-şi achita datoria către CET?

 RADET este o entitate care aparţine Consiliului Local Municipal Constanţa şi nu va fi lăsată să ajungă în imposibilitatea de a-şi achita datoriile.

 Conduceţi această instituţie de un an şi jumătate. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante probleme ale societăţii Electrocentrale Constanţa SA?

 Principalele probleme pe care le are unitatea ar fi: încasarea cu întârziere a contravalorii energiei termice de la RADET Constanţa, o serie de litigii pe care le-a avut Electrocentrale Constanţa şi care vor genera prejudicii, faptul că are două grupuri energetice care nu au costuri competitive. La momentul la care am fost numit director al punctului de lucru Constanţa (octombrie 2013), am constatat că CET Palas nu deţine decât o singură sursă de vârf echipată cu arzătoare cu NOx redus, astfel că am promovat şi am reuşit să obţin de la Ministerul Mediului o derogare privind utilizarea şi a unei alte surse de vârf, care nu era dotată cu echipamente de NOx redus, aşa cum prevăd normele europene. În anul imediat următor, în 2014, am mai solicitat şi obţinut de la Ministerul Mediului încă o derogare pentru altă sursă de vârf care, de asemenea, nu era echipată cu arzătoare de NOx redus, întrucât trebuia să asigurăm sarcina termică necesară pentru oraş.

Un alt punct urât este starea precară a reţelei de transport primar al energiei termice. Acestea sunt principalele probleme şi mari neajunsuri.

 Cu ce obiective aţi venit la conducerea instituţiei şi pe câte dintre acestea aţi reuşit să le îndepliniţi?

 După ce am constatat situaţia reală din unitate, mi-am stabilit următoarele obiective: creşterea gradului de încasare a contravalorii energiei termice furnizate către RADET şi am şi reuşit să cresc cu circa 15 până la 17%, astfel că, spre exemplu, în intervalul 1 octombrie 2014 - 11 martie 2015, am furnizat energie termică către RADET Constanţa în sumă de 118 milioane de lei, din care, dacă excludem factura lunii februarie şi pe cea din martie, care nu sunt încă scadente, rezultă un grad de încasare mai mare decât în anii anteriori.

Un alt obiectiv deja demarat constă în elaborarea unui studiu de fezabilitate privind realizarea unui grup modern de cogenerare cu ciclu combinat. De asemenea, alt obiectiv presupune realizarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea integrală a reţelei de transport primar prin înlocuirea acesteia cu conducte preizolate şi redimensionarea sa, inclusiv dotarea cu sistem de avertizare-monitorizare.

Este vital ca aceste studii să fie realizate competent, astfel încât să fie atractive pentru eventualii parteneri externi, cu care unitatea, cu acordul ministerului de resort, va încheia un parteneriat public-privat.

În prezent, suntem în discuţii cu un fond internaţional de investiţii cu mare experienţă în domeniul energiei, care a şi realizat investiţii în domeniul energiei în foarte multe ţări din Europa, printre care şi România, şi care ar putea eventual deveni partener privat la CET Palas.

 Cum caracterizaţi relaţia dintre CET Constanţa şi administraţia publică locală?

Este o relaţie instituţională, corectă şi de real sprijin dovedit prin fapte, deoarece, la începutul lunii octombrie, am solicitat Primăriei Constanţa şi aceasta ne-a acordat în avans contravaloarea ajutoarelor de încălzire cuvenite pentru energia termică de care au beneficiat persoanele cu venituri reduse, în vederea achitării în avans a gazelor naturale. Astfel că, în toată această perioadă, Primăria ne-a achitat în avans o sumă de 15,5 milioane de lei, după cum urmează: noiembrie - 6,5 milioane, decembrie - 4 milioane, ianuarie - 5 milioane, sume destinate exclusiv gazelor naturale.

În paralel, Primăria Constanţa, în strânsă colaborare cu CJC, în calitate de iniţiator de acte normative, a iniţiat şi promovat o Hotărâre de Guvern susţinută de MDRAP prin care s-a alocat municipiului Constanţa suma de 19 milioane de lei, în scopul achiziţiei de gaze naturale necesare producerii de energie termică necesară încălzirii populaţiei.

În acest mod, autorităţile publice locale au manifestat un interes deosebit, venind în sprijinul nostru.

 Primarul Radu Mazăre a bătut monedă, în mai multe campanii electorale, asupra preluării CET-ului de către municipalitate. Cât de realistă este această variantă?

 Nu aş spune că a bătut monedă. Probabil că memorandumul de realizare a serviciilor integrate de alimentare în sistem centralizat cu energie termică (SACET) asumat de Guvernul României şi de toate agenţiile competente în materie, în data de 27 martie 2013, care prevedea transpunerea în viaţă într-un termen de maximum un an a constituit un element important, în sensul că preluarea era o chestiune realistă, conform acestui memorandum. Numai că, până în prezent, nu s-au găsit formulele necesare de către autorităţile centrale de transfer al celor patru CET-uri către Consiliul Local al municipiului Bucureşti şi către Consiliul Local Municipal Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Raspuns invitat - Gheorghe Enache 13 Mar, 2015 13:52 Cu energia electrică am explicat în detaliu în cadrul acestui interviu, răspunzând întrebării unui cititor. Reprezentanţii statului român, analizând experienţa şi pregătirea mea, au hotărât acest lucru. Atât timp cât am ocupat funcţia de director economic în cadrul RADET Constanţa, am depus toate diligenţele, astfel că trendul de decontare a facturilor anuale de energie termică a fost unul sigur şi ascendent începând cu 2004, ajungând, în 2008, la un grad de decontare de 100,4% în relaţia cu CET Palas. Deci, le-am plătit mai mult decât au facturat. La ora actuală, nu se mai pot face transferuri între unităţi, decât cu titlu oneros. Numărul de angajaţi al Electrocentrale Constanţa la data divizării, aşa cum este publicat şi pe site, era de 400, din care 70 personal TESA. La momentul actual, numărul total al angajaţilor este de 355, din care 66, TESA. Reducerea numărului s-a efectuat pe cale naturală: ieşiri la pensie şi transferuri către alte unităţi.
  • Florin-Paul Cruceanu 13 Mar, 2015 11:47 Intrebari: Cum se face ca un fost director RADET e pus director la CET, in conditiile in care RADET e dator vandut catre CET?De ce RADET Bucuresti are toate conductele in proprietate inca de la plecarea la din CET-uri spre punctele termice , iar RADET Constanta are conducte in proprietate numai de la Punct Termic SPRE BLOCURI, ADICA FOARTE PUTIN, SI TOTUSI AU DATORII FOARTE MARI CATRE CET CONSTANTA? Care e nr de angajati la Cet la birouri si cat in productie ???Acest an a fost primul an in care nu s-a vazut fum la cosul mare de la CET, deci nu s-a mai produs si energie electrica , de ce?