Constantin Opriţă vrea modificări la o clădire de pe Mircea cel Bătrân. Ce trebuie să facă (document)

În cadrul şedinţei Comisiei tehnice de urbanism şi amenajarea teritoriului din 6 februarie, a fost analizată şi propunerea de modificare a Planului Urbanistic Zonal pentru zona delimitată de străzile Alexandru cel Bun, Moldovei, Vasile Lupu şi Mircea cel Bătrân, iniţiat de Constantin Opriţă, care deţine o investiţie pe strada Mircea cel Bătrân nr. 130.
 
Comisia tehnică a stabilit că documentaţia de urbanism trebuie să respecte prevederile art. 32, alin. 7 al Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul: Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată, astfel, CUT propus nu va putea depăşi valoarea de 1,62 (o majorare cu 20% a CUT aprobat prin PUG, care are valoarea maximă de 1,35 pentru terenurile situate în ZRL2a).
 
Totodată, iniţiatorului PUZ i se reamintesc cele comunicate prin adresa nr. R/82804/14.09.2016, şi anume ca, la elaborarea documentaţiei, să respecte prevederile art. 18, alin. 8 al Ordinului MDRAP nr. 233/2016 referitoare la planurile de urbanism pentru zone protejate: „Planurile de urbanism zonale pentru zonele construite protejate, ca tipologie distinctă de documentaţie de urbanism ce se realizează în aplicarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a, zone protejate, se elaborează în conformitate cu Reglementarea tehnică «Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)», aprobată prin Ordinul ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 562/2003“, aşadar este necesară prezentarea unui studiu istoric al parcelarului la nivelul insulei studiate, a unui studiu al fondului construit, cu evidenţierea valorilor de arhitectură identificate care trebuie protejate, prezentarea de desfăşurări de fronturi stradale existente/propuse. Totodată, iniţiatorul PUZ-ului, Constatnin Opriţă, va trebui ca în completarea documentaţiei să prezinte dovada achitării taxei RUR. 
 
Reamintim că, potrivit memoriului depus la Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului, utilizările admise în zona ZRM, subzona mixtă, sunt locuire (locuinţe individuale sau colective mici), comerţ, servicii cu maximum P+3E, în regim de construire înşiruit, cuplat sau izolat, funcţiuni complementare locuirii: garare, parcare, spaţii comerciale, servicii, depozitare produse fără nocivitate, birouri pentru exercitarea profesiunilor liberale (avocatură, arhitectură, medicină etc.), în limita a maximum 50% din autorizaţia de construire. Zona ZRM este adiacentă străzii Mircea cel Bătrân, având un puternic caracter comercial.
 
Zona ZRL2a, ponderea cea mai mare la nivelul pateului, este destinată în special locuirii. Sunt permise locuinţe individuale cu maximum P+2 niveluri în regim de construire înşiruit, cuplat sau izolat şi funcţiuni complementare locuirii: parcare/garare, comerţ cu amănuntul, depozitare produse fără nocivitate, birouri pentru exercitarea de profesiuni liberale (avocatură, arhitectură, medicină etc.), în limita a maximum 25% din autorizaţia de construire.
 
În cele două zone propuse studiului, se admite mansardarea clădirilor, cu luarea în calcul a Coeficientului de Utilizare a Terenului, a unei suprafeţe desfăşurate pentru nivelul mansardei de maximum 60% din aria unui nivel curent.
 
Potrivit noului PUZ, dimensiunile parcelelor vor respecta condiţiile stabilite de RGU, art. 30 (2) şi (3). În cazul parcelelor care, ca urmare a divizărilor succesive, au dimensiuni sub 150 mp, iar indicatorii de ocupare şi utilizare a terenului sunt egalaţi sau depăşiţi de construcţiile existente, nu se admit decât lucrări de reparaţii, consolidări, reconfigurari şi îmbunătăţire a nivelului de echipare tehnico-edilitară.
 
Clădirile pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu, având acces direct dintr-o circulaţie publică, sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesurile asigurate din circulaţia publică prin intermediul unor circulaţii private. Clădirile se pot dispune înşiruit.
 
Se consideră construire în regim înşiruit şi în situaţia în care una sau amândouă clădirile învecinate existente construite cu calcan pe limita laterală dinspre parcelă ce urmează a fi construită este retrasă de la aliniament. Clădirile semi-cuplate se recomandă să se alipească de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor retrage faţă de cealaltă limită la o distanţă recomandată de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3,0 metri; în cazul clădirilor semi-cuplate, lungimea calcanului va fi de maximum 20,0 m; în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu clădiri retrase faţă de limita proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat, cu excepţia situaţiei în care parcela are o lăţime mai mică de 15,0 metri, caz în care clădirea se va putea realiza semi-cuplată pe una dintre lături; clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3,0 metri.
 
Clădirile vor fi dispuse pe parcelă în aşa fel încât să asigure orientarea ferestrelor încăperilor de locuit către stradă sau către limita posterioară a parcelei, astfel încât numărul încăperilor cu orientare defavorabilă în cadrul parcelei să fie minim. În concluzie, clădirile se pot dispune pe limitele laterale, dar retrase cu minimum 2,0 m faţă de limitele posterioare ale parcelei, fără a fi necesar acordul vecinilor, dacă sunt respectate condiţiile prevăzute mai sus.
 
În noul PUZ este prevăzut că pe o parcelă se pot construi unul sau mai multe corpuri de clădire, dacă suprafaţă şi dimensiunile permit acest lucru, iar POT şi CUT nu sunt depăşite; orice corp de clădire, cu excepţia anexelor şi garajelor, trebuie să aibă o arie construită minimă de 50,0 mp. Distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu 1/2 din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 3,0 metri. Înălţimea maximă a clădirilor la cornişă va fi P+3E (Hmaxim = 13,0 metri) pentru subzona ZRM. Înălţimea maximă a clădirilor la cornişă va fi P+2E (H maxim = 10,0 metri) pentru subzona ZRL2a. Potrivit noului PUZ, se admite mansardarea clădirilor numai pentru ZRL2a peste etajul 2, în condiţiile art. 3.5.4. Se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişă a clădirilor învecinate în cazul regimului de construire înşiruit sau cuplat.