Zeci de constănţeni cu credite în franci elveţieni au protestat împotriva BNR (galerie foto+document)

Miercuri, 11 februarie, activitatea casieriilor băncilor ar putea fi blocată de cetăţeni, prin plata ratelor în tranzacţii succesive de câte un leu
 
Aproximativ 40 de persoane au protestat, ieri, paşnic, în faţa sediului Agenţiei BNR de pe bulevardul Mamaia, în apropierea intersecţiei cu strada Ion Raţiu. Oamenii au purtat pancarte pe care se putea citi: „BNR reglementează doar cum băncile dictează“, „Banca = cămătar legalizat de BNR şi de stat“ sau „FMI = Fondul mafiot internaţional“.
 
Protestatarii fac parte din Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (franci elveţieni). Acţiuni similare au avut loc în Bucureşti, unde s-au adunat peste o mie de oameni, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
 
„Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum“, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului din capitală. Debitorii l-au taxat şi pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a negat că ar fi contractat în urmă cu câţiva ani un credit la Volksbank, deşi acesta apărea în declaraţia sa de avere. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că împrumutul a fost refinanţat la UniCredit şi că Isărescu îşi amintea banca unde l-a achitat, nu de unde l-a contractat iniţial.

 S-a cerut demisia guvernatorului BNR

 Protestatarii spun că nu mai au încredere în mesajele guvernatorului BNR, după ce acesta a afirmat vehement că nu a avut credit la Volksbank, şi i-au cerut demisia. Organizatorii protestului îndeamnă debitorii să boicoteze miercuri, 11 februarie, agenţiile băncii prin plata ratelor în tranzacţii succesive de câte 1 leu, blocând astfel activitatea casieriilor băncilor pentru întreaga zi. BNR, împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor, pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale. Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

 Soluţii, doar la nivel declarativ 

 La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât, în realitate, băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere. Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce, astăzi, vor avea loc întâlniri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi mâine, cu conducerea BNR.
 
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% dintre împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.
 
Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.
 
O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor prezentate, vinerea trecută, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
 
Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, doar puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR.
 
Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% au salarii de până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.
 
Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 de franci, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 de franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 de franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 de franci, reprezentând 7,1%.
 
Francul elveţian a atins, pe 23 ianuarie, un maximum istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.