Vamesul Teseleanu, suspectat de implicare in trafic de cocaina

Suspiciuni grave par să planeze, la acest moment, asupra şefului Biroului Vamal Agigea, Iulian Teşeleanu. Avocaţii care îi reprezintă pe indivizii judecaţi pentru introducerea unei tone de cocaină în Constanţa, la sfârşitul anului 2008, cer trimiterea dosarului la DNA, pe motiv că în grupul infracţional care s-a ocupat de introducerea narcoticelor în ţară ar fi fost implicaţi vameşi.

În acest context, acuzaţii grave au fost lansate, ieri, în sala de judecată, la Tribunalul Constanţa, în dosarul în care Antonio Alvarez Cano, Ramona Elena Cioroabă şi Adrian Vasile Chiribău sunt judecaţi pentru trafic de droguri. „Există bănuiala că Iulian Teşeleanu, şeful Biroului Vamal Agigea, audiat ca martor în cauză, ar fi fost implicat în activitatea infracţională, pentru că a fost contactat de Ramona Cioroabă. Chiar Teşeleanu a declarat că şeful BCCO a gândit că este implicat şi el", au pledat avocaţii. De asemenea, aceştia au mai spus că există o bănuială certă că şeful Vămii Agigea avea o anumită implicare, dar că apoi acesta ar fi colaborat cu organele, astfel explicându-se faptul că are doar calitatea de martor în dosar, nefiind acuzat. Totodată, apărarea a susţinut că ar mai fi şi la acest moment posibilitatea să existe vameşi care să fi fost părtaşi la infracţiune, sens în care a solicitat restituirea cauzei la Parchet, pentru ca urmărirea penală să fie efectuată de un organ competent, respectiv DNA, dat fiind că poate fi vorba despre presupuse fapte de corupţie efectuate de funcţionari publici.

„Cine-i Cocoşul Galic?"

Unul dintre avocaţi a făcut referire la un schimb de replici în cadrul uneia dintre convorbirile interceptate, în care se face menţiunea că s-ar putea ajunge până la „Cocoşul Galic" pentru respectivul transport. „Cine-i Cocoşul Galic în Biroul Vamal Agigea, dacă nu şeful?", s-a întrebat, retoric, avocatul. În plus, apărătorii au amintit despre suma de 20.000 de euro ce reiese din interceptări că ar fi trebuit achitată pentru a urgenta operaţiunile vamale, sens în care, spune apărarea, ar fi urmat să fie oferită unui funcţionar public. „De ce, când colegul lui de birou a refuzat, Teşeleanu i-a dat «blondei» care îl contactase tot felul de informaţii, inclusiv numărul său de telefon, până la intervenirea organelor de poliţie?", au conchis avocaţii, subliniind: „suntem în prezenţa unor fapte de corupţie, care atrag competenţa unui alt organ de urmărire penală decât DIICOT". La polul opus, procurorul DIICOT a precizat că se încearcă tergiversarea dosarului, „pe orice cale", procesul verbal de sesizare din oficiu a organelor de cercetare amintit de apărare existând la dosarul cauzei de când a fost trimis la instanţă. „Teşeleanu are calitatea de martor şi a spus că a crezut, fără să i se spună ceva în sensul acesta, că reprezentanţii BCCO ar fi bănuit că era şi el implicat. Pe ce bănuieşte un martor, noi stabilim competenţa organului de urmărire penală?", s-a întrebat procurorul, retoric. „Acest dosar nu priveşte niciun funcţionar public implicat în trafic de droguri", a mai adăugat procurorul. Instanţa a rămas în pronunţare cu privire la solicitarea de trimitere a dosarului la DNA.