Primar si medic, in proces cu CNSAS

Mai multe persoane au contestat în instanţă verdictul de „agent al organelor de securitate" primit de la CNSAS

Concret, este vorba despre trei astfel de dosare, în care reclamanţi sunt Marius Dan Gagiu, Cornel Anghel şi, respectiv, medicul Iuliu Aurel Milescu Burbea. Cei trei bărbaţi au introdus acţiuni separate la instanţă împotriva Consiliului, însă nu par să fi avut sorţi de izbândă. Cel mai vechi dintre dosare datează din 2006 şi a fost înregistrat la instanţă sub numărul 72/36/2006, obiectul dosarului fiind contestaţie la Legea 187/199 privind accesul la propriul dosar. Anghel a chemat în judecată CNSAS, dar şi Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Procesul s-a născut în urma deciziei nr. 144/22.09.2005 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin care s-a stabilit că Anghel, fost primar al comunei tulcene Ceatalchioi şi fost candidat pentru funcţia de consilier judeţean în Tulcea, din partea PRM, a făcut poliţie politică. La această concluzie au ajuns membrii Consiliului, în urma verificărilor întreprinse asupra candidaţilor locali, în iunie 2004.

Acuzat de poliţie politică

Concret, potrivit deciziei respective, Cornel Anghel, „îndeplinind funcţia de locotenent, Inspectoratul Judeţean Tulcea, Serviciul I, 1984 - 1986, locotenent-major, Inspectoratul Judeţean Tulcea, Serviciul I, 1986, 1987, a desfăşurat activităţi de poliţie politică, (...) îndeplinindu-se condiţiile legale pentru atribuirea calităţii de agent al organelor de securitate, ca poliţie politică". Conform CNSAS, într-un plan de măsuri în dosar de urmărire informativă, din 12.05.1984, semnat olograf de Anghel, se menţionează că „titularul a fost semnalat că a trimis memorii Ambasadei SUA, în care solicita intervenţia pentru obţinerea vizei de emigrare într-un stat occidental, a adresei Crucii Roşii şi a Organizaţiei Amnesty International". În acelaşi document se mai arată că „a încercat contactarea unui membru marcant al PCR, pentru a-i relata problemele sale şi sunt trasate următoarele măsuri: identificarea concepţiilor politice, opinia asupra evenimentelor interne şi externe, dacă audiază şi colportează ştirile transmise de posturile de radio occidentale şi răspândeşte zvonuri tendenţioase, stabilirea anturajului, încadrarea informativă, efectuarea de investigaţii complexe şi interceptarea corespondenţei". Printre dovezile administrate de cei de la CNSAS este amintit şi un „raport cu propunere de descurajare", din 30.07.1984, semnat şi întocmit olograf, în care se arată că „titularul a fost condamnat la un an de închisoare corecţională pentru că a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă anti-comunistă, care avea ca obiect răspândirea de manifeste".

Încălcarea drepturilor cetăţeneşti

Mai mult, „se stabileşte cercetarea acestuia la sediul Inspectoratului Judeţean Tulcea, pentru a-i cunoaşte activitatea şi modul cum interpretează evenimentele politice (...), s-a reţinut că aceasta a semnat rapoarte, note de analiză şi adrese prin care s-au încălcat drepturile cetăţeneşti prevăzute de Constituţia României în 1965", fiind vorba despre egalitatea în faţa legii, dreptul de asociere, libertatea cuvântului şi a presei, secretul corespondenţei. Totodată, se arată că s-au încălcat şi „libertăţile fundamentale ale omului prevăzute în pactele şi reglementările internaţionale la care România este parte", respectiv dreptul la liberă circulaţie, dreptul la viaţă privată, libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, dreptul la liberă întrunire, dreptul la liberă asociere, egalitatea în faţa legii. Nemulţumit de verdictul de „agent al organelor de securitate", Cornel Anghel l-a atacat la Curtea de Apel Constanţa. Prin Decizia nr.1, din 18 martie 2006, a Curţii de Apel verdictul CNSAS a rămas definitiv. Nici celelalte două persoane care s-au judecat la Constanţa cu CNSAS nu au avut câştig de cauză. Marius Dan Gagiu a pierdut procesul la Tribunal, dar a atacat decizia la Curtea de Apel Constanţa. În cazul celui de-al treilea reclamant, medicul Iuliu Aurel Milescu Burbea, dosarul a fost trimis la Curtea Constituţională, pentru soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate.