Ecourile operaţiunii Octombrie Roşu Serviciul Român de Informaţii şi paşii instituţiilor pentru a se proteja de spioni

Atacul cibernetic fără precedent lansat asupra României şi a altor ţări şi dezvăluit în presă week-end-ul trecut de specialiştii Serviciului Român de Informaţii nu rămâne fără ecou. Zeci de instituţii a căror activitate ar fi putut fi vizată de campania devenită cunoscută drept „Octombrie Roşu", şi a cărei ţintă a fost inclusiv Marea Neagră, au început să caute cele mai bune metode de a se proteja de eventualele atacuri teroriste. Iar asta, în condiţiile în care au fost vizate informaţii clasificate, obţinute din calculatoarele conectate la Internet. În acest context, ZIUA de Constanţa vă prezintă Ghidul practic elaborat de Serviciul Român de Informaţii pentru Protecţia Informaţiilor Clasificate. De asemenea, SRI atrage atenţia şi asupra paşilor care trebuie urmaţi pentru o navigare sigură pe Internet, dar şi cu privire la cum se pot apăra instituţiile de eventualele acţiuni ale unor servicii secrete.

Facem menţiunea că, în ediţia online a cotidianului nostru găsiţi link-ul de unde puteţi accesa şi descărca Ghidul practic pentru Protecţia Informaţiilor Clasificate. Una dintre primele măsuri de care trebuie să se ţină cont când vine vorba despre protecţia informaţiilor clasificate este reprezentată chiar de protecţia personalului a cărui activitate presupune lucrul cu astfel de date. Aşa că primul pas este ca persoanele respective să obţină, numai la cererea exclusivă a angajatorului, certificatul pentru lucrul cu informaţii clasificate (ORNISS). Tot legat de oamenii care lucrează cu astfel de date, sunt de avut în vedere următorii factori, potrivit SRI: „«ecuaţia personală» unică a individului (temperament, trăsături de caracter, inteligenţă, aptitudini, adaptabilitate etc.), motivaţia personală în exercitarea atribuţiilor profesionale, necesitatea formării continue, standardele de competenţă".

Gratii la ferestre şi compartimente speciale

Totodată, trebuie avută în vedere protejarea propriu-zisă a informaţiilor, care porneşte cu protecţia fizică: „gratii la ferestre, încuietori la uşi, pază la intrări, sisteme automate pentru supraveghere, control, acces, patrule de securitate, dispozitive de alarmă, mijloace pentru detectarea observării, ascultării sau interceptării. În ceea ce priveşte securitatea industrială, instituţiile sunt condiţionate de SRI să asigure realizarea următoarelor categorii de activităţi: „să numească, prin ordin intern, persoanele care vor face parte din structura de securitate şi să stabilească atribuţiile acestora, în paralel cu constituirea şi operaţionalizarea compartimentelor speciale pentru gestionarea informaţiilor clasificate, în condiţiile legii". Aceleaşi organisme mai trebuie să identifice categoriile de informaţii clasificate gestionate, în vederea iniţierii de măsuri pentru constituirea listei cu informaţii clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, în vederea aprobării acesteia prin hotărâre de Guvern. În plus, acestea trebuie să stabilească şi lista cu funcţiile ce implică accesul la informaţii clasificate şi să ceară sprijinul SRI, dacă este cazul, pentru stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor din zona de competenţă care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor de stat şi care ulterior vor fi comunicate SRI-ului.

Viruşi, TEMPEST şi agresiuni informatice

În altă ordin de de idei, acelaşi Serviciu Român de Informaţii precizează faptul că „informaţia clasificată în format electronic reprezintă orice informaţie în format electronic de interes pentru securitatea naţională care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii şi diseminării neautorizate, trebuie să fie protejată". Securizarea informaţiilor clasificate în format electronic presupune în primul rând securitatea calculatoarelor - „aplicarea la nivelul fiecărui calculator a facilităţilor de securitate hardware, firmware şi software, pentru a preveni divulgarea, manevrarea, modificarea sau ştergerea neautorizată a informaţiilor clasificate ori invalidarea neautorizată a unor funcţii". De asemenea, la protejarea informaţiilor clasificate se are în vedere şi „securitatea comunicaţiilor - aplicarea măsurilor de securitate în telecomunicaţii, care ar putea fi interceptate, studiate, analizate şi, prin reconstituire, pot conduce la dezvăluiri de informaţii clasificate". Măsurile de securitate în telecomunicaţii cuprind măsuri de securitate a transmisiilor, de securitate împotriva radiaţiilor - TEMPEST şi măsuri de securitate criptografică. Pe de altă parte, printre măsurile menţionate la Securitatea fizică se numără şi protecţia antivirus. În ceea ce priveşte bunele practici pentru navigarea sigură pe Internet, SRI-ul îi sfătuieşte pe utilizatori să evite pe cât posibil căutările riscante, deoarece rezultatele căutărilor ar putea conţine link-uri către site-uri ce găzduiesc conţinut maliţios: „aceste site-uri pot instala aplicaţii maliţioase de tip spyware, viruşi etc.". Tot potrivit SRI, „dacă îţi desfăşori activitatea în medii în care sunt gestionate informaţii clasificate şi/sau călătoreşti periodic în străinătate, poţi suscita interesul serviciilor de informaţii străine", care pot vâna informaţii clasificate din domeniul în care îţi desfăşori activitatea (politic, militar, economic, social, administrativ). De asemenea, SRI îi sfătuieşte pe cetăţeni să fie alerţi şi cu privire la „eventuale agresiuni informatice (de exemplu, acţiuni ale unor servicii de informaţii, persoane fizice sau entităţi private care, prin intermediul Internetului, al tehnicilor de inginerie socială şi/sau al unor coduri maliţioase, vizează accesarea neautorizată a reţelelor informatice ale unor instituţii şi autorităţi gestionare de documente clasificate, în vederea exfiltrării informaţiilor de interes sau a disruperii activităţii ţintelor vizate)".

Link: http://www.sri.ro/ghid-de-autoprotectie.html#ghid2