Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
02:37 26 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Crima ecologica la Histria

ro

15 Apr, 2004 00:00 1860 Marime text

Ecologistii trag semnale de alarma

Constructiile abuzive ridicate in zona protejata a Biosferei Deltei Dunarii de la Histria au efecte dezastruoase asupra sistemului ecologic # Interesele de partid si personale ale unor indivizi dubiosi incalca in mod flagrant legile tarii referitoare la protectia speciilor de pasari si animale ocrotite * Ecologisti din toata tara au semnalat in zadar gravitatea situatiei din zona Histria, dar cei de la Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii nu au luat nici o masura * In zona exista o mare varietate de specii de flora si fauna, o parte dintre acestea fiind protejate prin Conventia de la Berna: mamifere, 288 specii de pasari, reptile, amfibieni * Scuza celor de la ARBDD se bazeaza pe imaginarele "zone-tampon" ale caror limite au fost fixate de catre nespecialisti * Constructiile din zona de protectie ecologica de la Histria au fost ridicate in urma unei intelegeri la care au fost partasi chiar cei de la Institutul Roman de Cercetari Marine

Cotidianul "ZIUA de Constanta" a publicat, in editia din 22 martie 2004, o ancheta cu privire la complexul turistic al societatii Grup Media Sud, amplasat in imediata apropiere a cetatii Histria. In articolul respectiv aratam ca aceasta constructie este ilegala si ca a distrus noua tumuli - morminte antice - din teritoriul aferent cetatii. Interesele unor persoane importante din PSD - Corneliu Iacubov sau chiar Adrian Nastase - pentru acest adevarat "Aqua Land" privat au facut ca si in acest caz sa se procedeze dupa proverbul "Cainii latra, caravana trece". In prezent, complexul turistic privat de la Histria cuprinde un sistem de iazuri legate intre ele prin canale, mai multe cabane cochete, un foisor de observatie. Totul e amenajat pentru petrecerea unor vacante de vis intr-un spatiu salbatic. Trebuie adaugat ca "Aqua Landul" PSD-ist de la Histria comunica prin lacul Sinoe cu Marea Neagra. In afara de distrugerea patrimoniului national, proprietarii complexului sunt acuzati ca au incalcat normele de protectia mediului si au afectat grav mediul inconjurator.In 1970, la mai putin de un kilometru de zidurile de incinta ale cetatii Histria, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" construia o statiune de cercetare in domeniul piscicol. Dupa 10 ani, baza continea sase bazine piscicole, un dig si un canal de legatura cu lacul. Actualul director al INCDM, Simion Nicolaev, isi aminteste ca statiunea respectiva nu a fost rentabila niciodata. El spune ca a fost proiectata si executata gresit, din cauza solului nisipos. Nicolaev ne-a relatat ca au fost mai multe incercari de folosire a acestei baze, dar ca toate au fost sortite esecului. "Am incercat mai intai sa aducem raci, apoi am adus crap fitofag, dar nu au rezistat, au murit. Principalele cauze sunt solul nisipos care permite infiltratiile de apa si evaporatiile puternice". Nicolaev pretinde ca acest lucru, mai ales cheltuieli masive de aproximativ 7.000 de dolari pe an, cu rentabilitate scazuta, l-au determinat sa incerce sa gaseasca parteneri pentru o asociere. Astfel a dat el de firma "Duty Free", cu care a semnat un contract pe cinci ani. Conform acestei intelegeri, societatea comerciala inchiria bunurile fixe detinute de INCDM la Histria in schimbul a... (la inceput, Nicolaev s-a codit sa ne spuna, aratand ca nu e obligat) 2500 de dolari pe an. Cat un apartament mobilat in centrul Constantei. Capitalul fix era reprezentat de bazine de apa, un canal de legatura, un dig si o constructie. Nu stim cum isi va recupera INCDM aceste lucruri care ii apartin dupa incheierea contractului (desi e greu de crezut ca acesta nu va fi reinnoit), dar nici directorul Nicolaev nu stie. El recunoaste ca nu isi poate lua de acolo digul sau canalul si nici chiar constructia peste care "Duty Free" a ridicat una dintre vile. Cu toate acestea, Nicolaev tine cu tot dinadinsul sa se spele pe maini, spunand ca le-a pus in vedere celor de la "Duty Free" - apropo, discutia a purtat-o cu Cameliu Babinciuc - sa respecte legislatia in vigoare si sa solicite toate avizele. Dupa ce au pus mana pe bunurile fixe, reprezentantii firmei mai aveau nevoie si de teren. Care era o parte in intravilanul comunei Istria, iar o parte, in extravilan. Ei s-au prezentat la Nicolaev cu o hartie semnata de primarul comunei, Enache Perifan, prin care acesta isi dadea acordul ca "Duty Free" sa preia capitalul fix al INCDM. In prezent, INCDM are inca de primit o restanta de la "Duty Free", care insa a vandut complexul de agrement firmei "Grup Media Sud", controlata in acel moment de catre controversatul om de afaceri Corneliu Iacubov. Dupa disparitia lui misterioasa, Nicolaev nu stie cine ii datoreaza bani si a solicitat informatii la Camera de Comert.

Masacru ecologic

Dupa ce au luat terenul, in 2000 au inceput sa construiasca, fara a avea nici un aviz. Hartiile au aparut dupa aproape doi ani, in urma unor presiuni si negocieri, iar acordul de mediu a venit atunci cand constructiile erau deja terminate in proportie de 70-75 la suta. Am cerut si noi relatii la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pe teritoriul careia se afla amplasat complexul, cunoscand faptul ca in astfel de zone se poate construi numai in anumite locuri si respectand conditii foarte stricte. Am aflat de la putatorul de cuvant al ARBDD, Cornelia Aftodor, ca locul cu pricina se suprapune pe o zona-tampon, care permite astfel de constructii. Aceasta afirmatie nu e deloc linistitoare pentru noi deoarece, chiar daca ar fi adevarat, orice zona-tampon e in imediata apropiere a unei arii strict protejate. Or, cei de la Histria s-au intins in afara zonei delimitate initial si au efectuat lucrari care au afectat grav ecosistemul. Atat construirea unui drum de acces la complex, cat si largirea, decolmatarea unui canal si ridicarea unui dig pe lac au deranjat mai multe specii de pasari din zona. Desi reprezentantii ARBDD incearca sa gaseasca tot soiul de subterfugii pentru a-i scoate basma curata pe PSD-istii de la Histria, reprezentantii unor ONG-uri specializate in protectia mediului sunt de alta parere. Conform informatiilor obtinute de la SOR Tulcea, zona Istria-Sinoie este arie strict protejata si are 400 de hectare. Ea este amplasata in partea sud-vestica a rezervatiei, in extremitatea nord-estica a Grindului Saele, si cuprinde promontoriul constituit din sisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria si o portiune din Grindul Saele, situata intre soseaua Cetatea Histria - satul Nuntasi, si partea estica a Grindului Saele, avand o lungime spre sud de circa 6 km si o latime cuprinsa intre 1300 m spre nord si 300 metri spre sud. Zona are o deosebita importanta ca loc de cuibarire, hranire, pasaj sau de iernare pentru numeroase specii de pasari. In zona exista o mare varietate de specii de flora si fauna, o parte dintre acestea fiind protejate prin Conventia de la Berna: mamifere, 288 specii de pasari, reptile, amfibieni. Pe Grindul Saele a fost observat un numar deosebit de mare de specii de pasari (298), dintre care multe limicole si caradriforme, care folosesc mai ales ariile saraturate ca zone de cuibarit, iar baltile temporare (in special cele din partea nordica a Grindului) drept zone de hranire.

Ornitologii protesteaza in zadar

Nu trebuie uitat ca reprezentantii Societatii Ornitologice Romane, parte a puternicei organizatii internationale "Bird Life", s-au opus inca de la inceput acestui proiect. Intr-o scrisoare deschisa, adresata guvernatorului ARBDD, Virgil Munteanu, Peter Weber, director al Muzeului Municipal Medias, secretar al Societatii Ornitologice Romane, protesteaza "impotriva unor evolutii, pe cat de aberante, pe atat de ingrijoratoare" constatate in perimetrul Rezervatiei Biosferei si, in special, al zonei Vadu-Grindul Chituc si Histria-Grindul Saele, una dintre zonele cele mai vizitate de turisti si una dintre cele mai importante zone de interes ornitologic din Romania si de pe continentul european."Adresandu-ma unui specialist in domeniu, nu doresc sa detailez implicatiile ecologice deosebit de negative, care au fost cauzate de interventiile efectuate. Subliniez insa ca, prin interventiile deja efectuate, a fost afectata una dintre cele mai importante zone de cuibarit a pasarilor limicole din zona Histria si Delta Dunarii, singurele locuri de cuibarit pentru 4-6 specii foarte rare, incluse pe Lista Rosie a Romaniei, ca de altfel si pe Lista Rosie a RBDD. Amanunte in aceasta directie se gasesc in bibliografia existenta, a carei consultare ar fi fost obligatorie inaintea acordarii unei autorizatii din partea ARBDD. Au fost puternic afectate populatiile de amfibieni, impactul circulatiei auto pe un drum care traverseaza, fara nici un fel de menajamente, habitatul lor principal de reproducere fiind calificabil drept catastrofal. In plus, lucrarile de excavare deja efectuate au afectat regimul hidric si de salinitate al intregii zone. Lucrari de aceasta anvergura si asemenea impact ecologic nu pot si nu trebuie sa fie acceptate in nici un caz", scrie Weber. Mai departe el pune la indoiala profesionalismul si buna-credinta a celor care au aprobat un asemenea proiect. "Ma intreb, Domnule Guvernator, care este nivelul profesional al specialistilor care au aprobat efectuarea unor astfel de lucrari in imediata apropiere a unei Rezervatii Integrale si in apropierea unui sit arheologic de importanta majora? Ma intreb care este eficienta organelor de control si care sunt interesele, rolul si obligatiile persoanelor care acorda si verifica eliberarea unor autorizatii cu asemenea grad de impact? Activitatea lipsita de raspundere si profesionalism, superficialitatea, ineficienta sau deficientele din functionarea ARBDD sunt principalele cauze pentru inmultirea parerilor care sustin inutilitatea existentei ARBDD pentru protectia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". Este o optica si evolutie pe cat de regretabila, pe atat de periculoasa pentru insasi politica de protectie a mediului, cat si a existentei intregii Rezervatii a Biosferei "Delta Dunarii"". La toate aceste semnale, cei de la ARBDD o tot dau cu explicatii stupide de genul "zona-tampon". Cine a fixat limitele acestor imaginare "zone-tampon" nu putem sti deocamdata, dar cu siguranta ca specialisti nu sunt in nici un caz. Oricum, asupra acestui subiect de importanta majora pentru sistemul ecologic al Deltei vom mai reveni cu siguranta.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii