Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
CJAS şi Spitalul Judeţean, zguduite de scandal şi de percheziţii Mafia reţetelor fictive a atras medici nefrologi, farmacişti şi asistente (rechizitoriu+galerie foto)
CJAS şi Spitalul Judeţean, zguduite de scandal şi de percheziţii: Mafia reţetelor fictive a atras medici nefrologi,
22 Sep, 2015 00:00
22 Sep, 2015 00:00
22 Sep, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
5953
Marime text
5953
Marime text
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală (DIICOT) au descins în forţă, ieri, dis-de-dimineaţă, în judeţele Constanţa, Brăila, Vrancea şi Bucureşti. Înarmaţi cu mandate şi cagule, procurorii aveau în plan să efectueze 59 de percheziţii la farmacişti şi medici care ar fi decontat în mod fraudulos sume mari de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Au participat la acţiune şi ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice.Procurorii au dezvăluit că acţiunile au vizat destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare de mită şi şantaj. Acuzaţii foarte grave. Procurorii spun că există suspiciunea rezonabilă că, începând cu 2011, pe raza judeţului Brăila s-a constituit un grup infracţional organizat format din reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii aparţinând unei societăţi comerciale, precum şi din medici de familie sau medici specialişti care au decontat în mod fraudulos sume importante de bani din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Este vorba despre farmacii ce activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL. Percheziţiile de ieri au avut loc pe aleea Hortensiei nr. 12, bloc C4, scara B, apoi pe bulevardul Tomis nr. 293, strada Căpitan Dobrilă Eugeniu, la Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, la Secţia de Nefrologie, la vestiarele din spital, la Spitalul de Boli Infecţioase şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Medicul Mihnea Avram, directorul medical al Spitalului Judeţean, a declarat că percheziţiile nu au legătură cu SCJU: „Cel mai probabil, cu activitatea medicilor din afara unităţii spitaliceşti.“ Până în acest moment, potrivit dr. Mihnea Avram, organele de cercetare nu le-au oferit amănunte în legătură cu ancheta aflată în desfăşurare.
La rândul său, Dragoş Poteleanu, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa, a declarat că procurorii DIICOT au venit cu un mandat de percheziţie şi că acestora li s-au pus la dispoziţie birourile pe care au dorit să le veriifice. „Aşteptăm şi noi comunicatul sau rezultatele pe care vor dori dânşii să ni le comunice“, a declarat Poteleanu. La momentul respectiv, el avea cunoştinţă de numai două persoane angajate ale instituţiei care sunt vizate de DIICOT, adică dr. Mihaela Vrînceanu, medic-şef, şi un inspector de control, Cozeti Niculescu. Mihaela Vrînceanu a sosit la CJAS însoţită de lucrătorii DIICOT, iar Cozeti Niculescu se află în concediu. Din punct de vedere administrativ, în cazul în care persoanele respective vor fi puse sub urmărire penală, Dragoş Poteleanu spune că se poate lua măsura suspendării din funcţie pe perioada cercetării penale.
Totul a pornit de la… un deţinut
În fapt, s-a reţinut că, începând cu anul 2009, liderul grupării, Titi Sgîrcitu, în prezent, încarcerat în Penitenciarul Focşani pentru infracţiuni de violenţă, fără legătură cu faptele cercetate în prezenta cauză, a înfiinţat o societate comercială al cărei administrator este soţia sa, Liliana Valentina Sgîrcitu. În timpul anchetei, procurorii au obţinut şi indicii privind comiterea unor posibile infracţiuni de corupţie, legate de un eventual transfer al deţinutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focşani într-o altă unitate.
În fine, revenind la cazul nostru, procurorii spun că, prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor din cadrul celor două puncte de lucru ale societăţii, sus-numiţii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind de 9.000.000 de lei.
De asemenea, în cauză au rezultat indicii rezonabile că administratorul societăţii a dezvoltat şi pe raza judeţului Constanţa un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale societăţii comerciale (deschise începând cu data de 12.04.2013), beneficiind şi în acest caz atât de complicitatea angajaţilor, cât şi a unor medici şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa.
Practic, suspecții luaţi în vizor de procurori ar fi întocmit şi decontat prescripții medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preț de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar după introducerea cardului de sănătate, aceștia au eliberat prescripții medicale pe numele unor copii cu handicap psihic, majoritatea aflați în plasament. În plus, probele administrate până la acest moment confirmă că, prin acest mecanism infracţional, SC Ahmeya Pharm SRL urma să dobândească, într-o formă aparent legală, sumele de bani obţinute prin decontarea frauduloasă a prescripţiilor medicale. În plus, din cercetările efectuate în cauză a rezultat că decontările obţinute de SC Ahmeya Pharm SRL în baza prescripţiilor fictive s-au realizat ca urmare a introducerii în Platforma informatică din asigurările de sănătate de date informatice nereale (date conţinute de reţeta fictivă), în scopul obţinerii de beneficii materiale, cu consecinţa prejudicierii bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Conex faptelor cercetate în prezenta cauză, au rezultat indicii temeinice cu privire la comiterea unor infracţiuni de corupţie.
Nume grele din sistemul sanitar constănţean
În judeţul Constanţa, activitatea era coordonată de Mirela Boboc, care, sub stricta îndrumare a Lilianei Sgîrcitu, căuta să „atragă la colaborare“ atât medici care să asigure reţetele fictive, cât şi funcţionari de la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi de la CJAS Constanţa, pentru a facilita şi accelera decontarea prescripţiilor, spun surse judiciare.Astfel, în activitatea infracţională ar fi fost atraşi medicii dr. Eugenia Muja, dr. Mihaela Irina Mătărângă şi dr. Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 - februarie 2015, mai multe prescripţii despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum şi Maria Bănăţeanu, cunoscută ca „Mia“, asistent în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care trebuia să faciliteze şi să intermedieze accesul la medicii dispuşi să emită reţete fictive. A urmat un adevărat cutremur, în sensul că procurorii au „săltat“ pentru audieri nume grele din sistemul sanitar constănţean, care urmează să fie cercetate şi urmărite penal.
Practic, în acest moment, surse juridice spun că sunt cercetate următoarele persoane: medicul Eugenia Muja, în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de constuire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată (213 acte materiale), fals informatic în formă continuată (213 acte materiale), complicitate la uz de fals în formă continuată (213 acte materiale); medicul Elena Dumea, în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de constuire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată (125 de acte materiale), fals intelectual în formă continuată (125 de acte materiale), complicitate la uz de fals în formă continuată (125 de acte materiale); medicul Irina-Mihaela Mătărîngă, în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de constuire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată (1.024 de acte materiale), fals intelectual în formă continuată (1.024 de acte materiale), fals intelectual în formă continuată (1.024 de acte materiale); complicitate la uz de fals în formă continuată (1.024 de acte materiale); Alina-Gabriela Dragu, asistent farmacist, angajată în cadrul SC Ahmeya Pharm SRL din 31.05.2013 (punctul de lucru din Constanţa), în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de constuire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, complicitate la infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată; Andreea Baciu, în calitate de asistent farmacist angajată în cadrul SC Ahmeya Pharm SRL din 31.05.2013 (punctul de lucru din Constanţa), în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de constuire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la infracţiunile de spălare a banilor în formă continuată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă; Maria Bănăţeanu, asistent-şef în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“ Constanţa, Secţia Nefrologie, în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de constuire a unui grup infracţional organizat, complicitate la uz de fals în formă continuată, complicitate la frauda informatică; Cozeti Niculescu, în calitate de şef Serviciu în cadrul CJAS Constanţa, în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă (permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, abuz în serviciu; Mihaela Vrînceanu, în calitate de director adjunct în cadrul CJAS Constanţa, în sarcina căreia se reţine comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 297 alin. 2 Cod Penal şi alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1, ambele cu aplicarea art. 39. alin. 1 Cod Penal.
Din informaţiile noastre, Mihaela Vrînceanu a aderat la gruparea infracţională constituită de Liliana Valentina Sgîrcitu şi Titi Sgîrcitu în cursul anului 2014. Sursele noastre spun că, în perioada noiembrie - decembrie 2014, a urgentat, la solicitarea expresă a numitei Mirela Boboc, aprobarea a două dosare pentru eliberarea gratuită a unor medicamente pentru pacienţi ce sufereau de boli cronice înscrişi în Programul Naţional de Sănătate, şi anume în data de 14.11.2014, pentru pacientul „Stelică“, dosarul fiind depus prin intermediul numitului Marius Titică, respectiv în data de 5.12.2014 pentru un alt pacient, creând astfel o situaţie de inferioritate pe teme de boală cronică necontagioasă pentru restul pacienţilor incluşi în program. De asemenea, în perioada octombrie 2014 - martie 2015, aceasta a direcţionat pacienţi înscrişi în Programul Naţional de Sănătate către farmacia SC Ahmeya Pharm SRL, administrată de Liliana Sgîrcitu, pentru a le fi eliberate medicamentele prescrise pe reţetele gratuite, cauzând astfel o pagubă de natură patrimonială celorlalte farmacii din judeţ, prin îngrădirea dreptului pacienţilor de a-şi alege singuri farmacia de unde să îşi cumpere medicamentele.
Suportul tehnic şi informativ în aceste cazuri a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii. Acţiunea a fost realizată împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, iar acţiunea a fost realizată cu sprijinul Jandarmeriei Române. Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
Cine este SC Ahmeya Pharm SRL?
Firma Ahmeya Pharm are sediul social în municipiul Brăila, strada Milcov nr. 136B, camera 2, judeţul Brăila. Ea a fost înfiinţată în 2009. Semnale firmă: înregistrare depunere plângere şi transmitere dosar integral la Tribunal, certificat de înmatriculare preschimbat.Capitalul subscris al societăţii este de 71.600 de lei. Asociaţii firmei sunt Gela Chircă, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 1,3966% / 1,3966%, Mihai Răzvan Ioniţă, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 98,6034% / 98,6034%. Acesta din urmă este şi administratorul firmei. Obiectul de activitate al firmei este „comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate“.
Nu este pentru prima dată când procurorii au luat în colimator şefi din Sănătatea constănţeană.
La data de 4 noiembrie 2014, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial au dispus trimiterea în judecată a lui Dănuţ Căpăţînă, şeful Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, bănuit de tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție, cu consecințe deosebit de grave. Alături de Căpăţînă au mai fost deferite Justiţiei şi alte persoane, printre acestea aflându-se Mihai Corneliu Stănculescu, șef al Serviciului Achiziții din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, pentru tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție, cu consecințe deosebit de grave, Violeta Androne, director financiar-contabil în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, pentru tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual, şi Carmela Endora Gherghina, fost consilier juridic în SCJU, pentru tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Constanța. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 16 octombrie.
Rechizitoriu
Trimitere în judecată Dănuţ Căpăţînă, managerul Spitalului Judeţean Constanţa (document)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
