De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
08:25 21 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Când şi în ce scop se activează Codul roşu pentru intervenţii. Ultimul caz de la Constanţa

ro

16 Jun, 2016 00:00 2145 Marime text

 
Duminică seară, la ora 20.11, un apel la 112 anunţa un teribil accident petrecut la ieşire din localitatea Mihai Viteazu. Opt victime. La Pompieri s-a dat alarma, la Ambulanţă, la fel. În numai şase minute, s-a decretat Cod roşu, o procedură specială pentru accidente colective şi dezastre cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp.
 
Nu este uşor să ştii că viaţa celui de la capătul celălalt al firului depinde de hotărârea pe care o iei în momentele critice. Medicul evaluează rapid situaţia şi decide. Când este activat Planul de cod roşu, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă preia în coordonare inclusiv ambulanţele, sistemul fiind unul cu comandă unică. Potrivit actelor normative în vigoare, Planul de cod roşu asigură un răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie în cazul producerii unor accidente colective sau calamităţi cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, având ca rezultate victime multiple sau având potenţialul de a produce victime multiple.
 
Planul roşu se elaborează de inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi implică următoarele instituţii: Ministerul Afacerilor Interne, instituţiile prefectului, Jandarmeria, SMURD, spitalele de urgenţă şi serviciile publice de ambulanţă. Concret, legislaţia arată că Planul de cod roşu este coordonat de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale.
 
Planul roşu de intervenţie va fi activat dacă au rezultat un număr de minimum opt victime cu afecţiuni grave sau 12 victime cu orice fel de afecţiuni sau dacă este depăşită capacitatea de intervenţie obişnuită a structurilor locale - SMURD şi SJA - la declanşarea unora dintre următoarele tipuri de riscuri:
  • accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
  • accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului;
  • accidente chimice cu implicaţii pe amplasament;
  • explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor armate;
  • căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos;
  • evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
  • accident aviatic major;
  • accident feroviar major;
  • accident rutier major;
  • prăbuşirea construcţiilor, instalaţiilor, clădirilor în care se află persoane;
  • accidente la construcţii hidrotehnice;
  • cutremure;
  • alunecări de teren;
  • accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie;
  • avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică;
  • epidemii sau incendii. 

Primul echipaj cere activarea Planului roşu



Planul roşu de intervenţie se activează la solicitarea inspectorului-şef al ISU de către prefectul judeţului/prefectul municipiului Bucureşti în care are loc evenimentul, în baza informaţiilor obţinute de la dispeceratele de urgenţă prin numărul unic de apel 112, de la primele echipaje de intervenţie sosite la locul intervenţiei şi de la sistemele de monitorizare conectate la dispeceratele medicale, dispeceratele ISU, dispeceratele Poliţiei şi ale Jandarmeriei sau la alte dispecerate cu rol în acest domeniu.
 
Primul echipaj medical sau de prim ajutor sosit la locul intervenţiei, în funcţie de gravitatea evenimentelor, face propunerea de activare a Planului roşu de intervenţie inspectorului-şef al ISU, prin intermediul dispeceratului medical sau al celui integrat. Din momentul declanşării Planului roşu de intervenţie, serviciile publice de ambulanţă intră sub coordonarea ISU. Inspectorul-şef al ISU poate solicita pe o durată limitată şi echipajele serviciilor private de ambulanţă, dacă situaţia o impune.
 
După obţinerea datelor despre producerea evenimentului, inspectorul-şef al ISU dispune alertarea echipajelor SMURD şi ale celorlalte servicii publice de ambulanţă, în vederea pregătirii resurselor şi alertării personalului aflat în afara programului de gardă.
 
În situaţia în care numărul victimelor sau gravitatea lor depăşeşte capacitatea de intervenţie obişnuită a structurilor locale - SMURD şi SAJ/SABIF -, inspectorul-şef al ISU demarează procedurile de declanşare a Planului roşu de intervenţie, informând prefectul judeţului/al municipiului Bucureşti asupra producerii evenimentului şi solicitând declanşarea acestuia. În lipsa prefectului sau în cazul imposibilităţii contactării lui în cel mult cinci minute de la constatarea necesităţii declanşării Planului roşu de intervenţie, acesta se declanşează la ordinul inspectorului-şef al ISU.
 
În Planul roşu de intervenţie, cu acordul prefectului, se poate specifica delegarea declanşării acestuia inspectorului-şef al ISU.

Ce aspecte sunt avute în vedere la declanşarea Planului roşu

La luarea deciziei de declanşare a Planului roşu de intervenţie, se va avea în vedere cunoaşterea următoarelor date: numărul real sau potenţial al victimelor, caracteristicile operaţiunilor de salvare necesare, gradul de dificultate al operaţiunilor de salvare, potenţialul evolutiv al situaţiei, capacitatea de intervenţie a diferitelor instituţii în cazul în care Planul roşu de intervenţie nu ar fi declanşat, respectiv pragul prestabilit de declanşare a acestuia, capacitatea de intervenţie a diferitelor instituţii în vederea asigurării misiunilor obişnuite pe durata intervenţiei, în cazul în care se declanşează Planul roşu de intervenţie.

Etapele declanşării Planului roşu de intervenţie

Potrivit actelor normative în vigoare, declanşarea în totalitate a Planului roşu de intervenţie presupune şapte etape.
  • Etapa I – concentrarea structurilor SMURD la locul evenimentului la nivel municipal/judeţean şi alertarea structurilor care cooperează în aplicarea Planului roşu de intervenţie în vederea concentrării forţelor necesare prevăzute în plan.
  • Etapa a II-a – completarea, în funcţie de necesitate, cu până la 30% din ambulanţele SAJ/SABIF aflate în tura de serviciu.
  • Etapa a III-a – alertarea personalului care încadrează echipajele SMURD şi SAJ/SABIF aflat în tura liberă şi prezentarea acestuia la locurile stabilite în plan.
  • Etapa a IV-a – completarea echipajelor ambulanţelor SAJ/SABIF şi deplasarea acestora la structurile ISU sau la locul indicat de ISU în vederea înlocuirii echipajelor SMURD (maximum 60 de minute).
  • Etapa a V-a – asigurarea intervenţiei în zona de competenţă cu structurile rezultate.
  • Etapa a VI-a – alertarea SMURD pe plan regional.
  • Etapa a VII-a – revenirea la normalitate. La ISU unde nu există SMURD pe plan local, Planul roşu de intervenţie se adaptează la nivel judeţean cu prevederea etapei VI. 

Responsabilităţile autorităţilor

Instituţiile implicate şi cele care cooperează în aplicarea planului desfăşoară mai multe activităţi. Printre acestea, conform actelor normative în vigoare, se numără serviciile publice de asistenţă medicală prespitalicească şi prim ajutor calificat, prin personalul paramedical şi medical desemnat de către directorul operaţiunilor de salvare medicală.
 
Personalul ISU împreună cu personalul medical care urmează să deservească posturile medicale avansate instalează posturile, care pot fi: post medical avansat de categoria I şi post medical avansat de categoria II; acordă asistenţă medicală avansată de urgenţă în colaborare cu celelalte servicii publice de asistenţă medicală; organizează triajul de evacuare şi evacuează pacienţii împreună cu personalul celorlalte servicii publice de asistenţă medicală de urgenţă.
 
Autorităţile publice locale, în colaborare cu Poliţia şi Jandarmeria, identifică şi transportă decedaţii la morga temporară sau la cea a institutului de medicină legală (IML) de pe raza administrativ-teritorială. De asemenea, ei asigură cooperarea la faţa locului cu organele de cercetare, inclusiv cu reprezentanţii IML teritorial, asigură măsurile de ordine şi siguranţă publică, asigură comunicarea cu familiile victimelor şi informarea acestora despre persoanele dispărute, asigură asistenţa psihologică, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică, prin psihologii din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din alte structuri, inclusiv voluntari, din cadrul filialelor judeţene ale Colegiului Psihologilor din România, asistând victimele, familiile acestora şi personalul propriu de intervenţie, după caz.
 
În cazul intervenţiei la accidentele colective şi calamităţi, ISU pun la dispoziţia echipajelor de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat echipamentele şi materialele specifice aflate în înzestrarea acestora, necesare dotării posturilor medicale avansate, personalul medical specializat suplimentar fiind asigurat din cadrul serviciilor de ambulanţă, precum şi al spitalelor de urgenţă. Transportul personalului de intervenţie se asigură şi cu autospecialele de transport personal şi victime multiple.

Ti-a placut articolul?

Comentarii