Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:23 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ca-n filme! Pacienţi-fantomă şi medicamente experimentale. Procurorii au „vizitat“ ieri şi Secţia de Psihiatrie de la Palazu Mare

ro

01 Jun, 2016 00:00 1673 Marime text
Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări transmise Parchetului General al României de către Serviciul Român de Informaţii.
 
Sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ieri au fost efectuate aproape 30 de percheziţii la cabinetele unor medici de pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj. Vizate de această acţiune au fost şi sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical ce reprezentau interesele sponsorilor.
 
În cauză, procurorii vorbesc despre luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
 
Totodată, în baza ordonanţelor emise de către procurori au fost efectuate verificări operative constând în ridicarea de înscrisuri şi probe la un număr de 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.
 
Ramona Bulcu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, ne-a declarat că la nivelul judeţului Constanţa a fost vizat Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“ - Secţia Clinică de Psihiatrie din Palazu Mare.
 
„Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent, a rezultat că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar desfăşoară activităţi nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei“, potrivit Parchetului General.
 
„Totodată, din cercetările efectuate a reieşit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având şi calitatea de cadru didactic la o universitate din acelaşi oraş, a solicitat şi a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală. În realitate, persoanele în cauză nu suferă de afecţiuni psihice, însă, în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidenţele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare, cât şi cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital şi nici nu urmau tratamentul prescris.
 
Mai mult, unora dintre pacienţi le condiţiona internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. Scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuţia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcţie de numărul de pacienţi înrolaţi“, se mai arată în documentele procurorilor.
 
Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficiază în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidenţiat, îi determina şi îi constrângea pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi. Studiile clinice erau efectuate fără consimţământul informat al subiecţilor, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia.
 
Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, medicul psihiatru acţiona în două modalităţi: fie prezenta documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura.
 
Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii şi pacienţi care nu suferă de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicaţiile acestuia, medicii rezidenţi şi asistentele medicale consemnau în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.
 
Pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observaţii şi în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea, după cum urmează:
 
- administrarea medicamentelor experimentale chiar în situaţia în care pacientul nu se mai prezenta la vizite şi nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje şi aruncate sau depozitate în fişetele din incinta secţiei;
 
- efectuarea de teste şi prelevarea de probe biologice care confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar şi în situaţia neprezentării regulate a pacienţilor la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecţilor ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu. În astfel de situaţii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienţi anterior începerii studiului şi depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secţiei de Psihiatrie.
 
Totodată, acesta nu consemna în foile de observaţii administrarea unei medicaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
 
În situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat, pentru a fi menţinuţi în studiu li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienţilor nu erau recoltate de la aceştia, ci de la cadrele medicale ale secţiei.
 
Potrivit dispoziţiilor medicului psihiatru, la externare, pacienţilor înrolaţi în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute, care se înmânau pacientului şi care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menţiona includerea pacientului în studiu. Prin modalităţile descrise se urmăreau includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor.

Ti-a placut articolul?

Comentarii