Lehamitea de pe urma

Multe mai pot auzi romanii intr-un an electoral. Nu este o noutate ca posibilii alesi promit in campaniile electorale lapte si miere pentru o populatie care se zbate in mari nevoi. De notorietate sunt gesturile liderilor de partide, ale unor parlamentari care, in campaniile electorale anteriore, n-au ezitat sa-si puna chiar si sortul bucataresei, pentru a oferi alegatorilor de la carnati si bere pana la... gogosi, fara a mai aminti de campaniile ostentative de ajutorare a unor oameni sau copii aflati in nevoi speciale. Toate, cu un singur scop, acela de a-si atrage voturile. Cum, intre timp, electorul roman s-a mai desteptat, el nu mai poate fi pacalit cu hante second-hand sau cu un pahar de bere, pentru ca, acum, mai mult ca oricand, el a sesizat polarizarea accentuata a societatii romanesti in saraci si bogati, primii in numar mare, in timp ce bogatii au devenit si mai bogati, unii dintre ei, pe seama a diverse furtisaguri. In acest an electoral, vrand sa arate cat sunt ei de preocupati de soarta romanului si, mai ales, sa dea si o imagine de lupta pe viata si pe moarte cu marii corupti, dar in special sa castige increderea celor multi, liderii nostri politici recurg la o noua gaselnita. Spun ei ca prea multi s-au infruptat din averea statului si acum e musai sa fie luati la bani marunti, cum anume au adunat ei averi colosale, imposibil de realizat prin munca cinstita, nu intr-o viata, ci in zece, vorba lui Adi Minune. Premierul Nastase propune ca averile acumulate ilicit din 1990 incoace, care nu pot fi justificate cum au fost realizate, sa fie impozitate cu 90%, in timp ce nea Nelu Cotrocelu` crede ca mai potrivit ar fi ca acestea sa fie confiscate. Haide, mai lasati-ne, sa fim seriosi! Adicatelea, nu s-a stiut pana acum ca s-a furat in Romania si se fura pe rupte chiar de catre unii chemati sa vegheze la aplicarea legilor si la elaborarea lor? Chestia cu baronii locali e, de fapt, un fel de praf in ochii lumii, pentru ca, vizati sa fie chestionati, vezi cazurile Mischie, Serac, Oprisan si altele, au fost luati la intrebari doar pe linie de partid, fara ca nimic altceva sa se intample. Ne aflam, de fapt, in fata unei noi abordari a campaniei electorale, avand un singur scop, acela ca actualul partid de guvernamant sa castige alegerile. Atata vreme cat in Romania legea e pentru prostime, iar altii sunt deasupra ei si nu degeaba Justitia e acuzata ca face jocurile puterii, nu vom putea vorbi de suprematia legii, asa cum ar fi firesc sa fie intr-un stat de drept. Si nu ne putem astepta la suprematia normativului atata timp cat cei umflati cu parai, euroi si averi mari cat roata carului dicteaza ce, cat si cum sa se faca in tara asta haituita. Si, precum vede tot ochiul de roman, daca n-ar fi cei din U.E., NATO, alte organisme care ne trag serios de maneca, nu stiu, zau, ce prapad s-ar mai abate pe capul bietilor romani. Asa ca, satui de baliverne, ne ramane speranta ca, poate, determinati de occidentali, se vor gasi si la noi parghiile justitiei sociale, caci, altfel, nici un guvern nu va avea curajul sa-i lase pe gusatii zilei fara de castelele pe care si le-au ridicat. Tare as mai vrea sa ma insel si sa prind ziua in care romanul, la el acasa, sa fie multumit, ba chiar sa refuze sa mai mearga sa stea cu mana intinsa pe la altii ori sa mai munceasca prin Spania si Portugalia, la cules de capsuni, rosii si gogosari.