Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
11:46 26 06 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Editorial Proteste, dincolo de hashtag - Doar împreună putem reuşi! #Rezist

ro

15 Feb, 2017 00:00 3502 Marime text
„Vrem o ţară ca afară!“, am tot auzit zilele astea la proteste şi nu numai, ci cam în toate imaginile de pe o anumită platformă de socializare, fireşte, toate însoţite de hashtag-ul „#rezist“, fără de care nimic nu e. Sincer, şi eu vreau fix acelaşi lucru, să trăim, eu şi copiii mei, într-o ţară nu neapărat ca afară, ci într-una unde să ne respectăm unii pe alţii, iar respectul să pornească de la noi.
 
Şi mai sincer, eu, unul, m-am săturat să trăiesc într-un spaţiu definit de mentalitatea „să moară şi capra vecinului“. Însă e greu, nu-i aşa? E foarte greu să schimbăm mentalităţi şi e încă şi mai greu să facem asta doar crezând că ieşitul în stradă reprezintă alfa şi omega pentru schimbări fundamentale în societate.
 
Nu mă înţelegeţi greşit, iubesc democraţia şi drepturile ce decurg din ea, îmi place să îmi exercit drepturile şi libertăţile ca orice cetăţean. Însă cred că, într-o democraţie reală, solidă şi sănătoasă, avem şi responsabilităţi, nu numai drepturi. Iar asta părem a uita cu toţii.
 
OK, am ieşit în stradă împotriva corupţiei, sistemului, hoţilor... Şi acum, ce? Am mai ieşit odată în stradă, la catastrofa Colectiv. Foarte bine că am ieşit, că aşa şi trebuie într-o democraţie. Doar că mi-aş dori tare mult ca aceste proteste să aibă ecouri în toate rândurile populaţiei şi să nu rămână la stadiul de accesoriu „cool“ pe Facebook, că e cea mai tare chestie să pui hashtag-ul „#rezist“. Nu aş vrea să devină o chestie de râs pentru cei împotriva cărora au fost organizate aceste proteste. Aş vrea ca schimbarea să vină în primul rând de la noi, oamenii obişnuiţi. Să folosim puterea exemplului. Să îi învăţăm noi lucruri pe care ei ar fi trebuit să le ştie înainte de a ajunge acolo unde sunt acum.
 
Vrem să nu mai fure? Să începem şi noi să nu mai copiem la examene, să nu mai călătorim fără bilet, să nu mai mergem „cu naşul“.
 
Ne-am săturat de nepotism şi PCR (Pile, Cunoştinţe şi Relaţii)? Să nu mai apelăm nici noi la vecina care lucrează la ANAF ca să ne bage în faţă la ghişeu.
 
Ne enervează că ne iau drept proşti şi îşi bat joc de noi cu fiecare ocazie? Să le demonstrăm că suntem educaţi, că nu ne pocim limba în propria ţară, nici în scris, nici verbal (în timp ce ei o fac cu ignoranţa prostului care nici măcar nu ştie că a greşit), şi să ne respectăm şi să ne ajutăm unul pe altul. Noi, oamenii simpli, între noi.
 
Să nu mai pândim vecinul să îi luăm locul de parcare, să nu trântim bolidul pe locurile de parcare pentru persoane cu dizabilităţi, să spunem „Bună ziua!“ şi „Mulţumesc!“, să fim educaţi, să fim civilizaţi, să avem respect, să avem înţelegere unii faţă de alţii şi, mai ales, ţinere de minte. Să ţinem minte că ţara trăieşte prin noi, oamenii simpli, să ţinem minte că noi suntem puterea şi forţa de schimbare. Să ţinem minte să mergem la vot şi să ţinem minte că, la noi, #corupţiaucide. Să ţinem minte, de pildă, că americanii nu şi-au lăsat ministrul Educaţiei să intre într-o şcoală pe motiv că doamna fusese numită în funcţie nu graţie experienţei, ci miliardelor de dolari pe care le deţine.
 
Aşa simţ civic îmi doresc şi la noi, pentru noi. Şi nu cred că e imposibil. Totul porneşte cu puţin respect. Faţă de ceilalţi, dar mai ales faţă de noi înşine.
 
Ştiţi vorba „uită-te la ce conducători are o ţară ca să vezi cum e ea de fapt şi ce popor are“, nu? Ei bine, pe mine mă deranjează, pentru că sub nicio formă nu mă defineşte ca om, ca cetăţean clasa politică pe care o avem. Şi am de gând să schimb asta. Voi?

Ti-a placut articolul?

Comentarii