Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:07 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Editorial În faţa podului de la Agigea toţi suntem egali. Domnilor responsabili, nonşalanţa dumneavoastră este revoltătoare!

ro

08 Aug, 2016 00:00 2817 Marime text


Îi vezi sosind cu bolizii pe litoral, din toate colţurile ţării. Care mai de care mai şmecheri, care cu picioarele scoase pe geam, care cu maşina burduşită de căţel, de purcel, care cu bolidul mai rapid şi mai „ultimul răcnet“. Sosesc toţi la mare, gonind caii pe autostradă, turând motoarele la maximum, îngrămădiţi să spargă recordul de viteză şi să-şi impresioneze prietenii cu maşinile lor puternice. Soare, mare, plajă, vântul ne flutură prin plete, se simte mirosul sărat al aerului de pe litoral, muzică la maximum, gaşca veselă, localităţile adiacente autostrăzii rămân în urmă de parcă nici nu au existat şi… deodată… ne împotmolim în podul de la Agigea! „Ce-ai făcut, Bobiţă?“, aş întreba, parafrazând un serial în vogă…
 
Unde s-au topit fiţele şi cheful de distracţie? Vă spun eu unde: în coloanele care se formează constant, la orice oră din zi sau din seară, la trecerea podului rutier de la Agigea. Coloane care ne dovedesc că, iată, în faţa podului, toţi suntem egali. Fie că venim din Cluj, Iaşi, Braşov, Olt sau de oriunde, fie că suntem constănţeni get-beget care ne vizităm rudele din sudul litoralului, podul ne tratează pe toţi la fel. Sau, mai bine zis, autorităţile ne tratează pe toţi la fel. Podul este în lucru deja de ani buni, însă termenul de finalizare a lucrărilor de refacere se prelungeşte cu o nonşalanţă revoltătoare de la „scadenţă“ la „scadenţă“.

Mutăm scadenţa pe sistemul „ete, na!“

Pe sistemul „Aaaa! Am zis cumva că-l terminăm în 2013? Upsulică, ne-am înşelat! N-am mai avut fonduri, ne-am lenevit, au trecut campaniile electorale, pe scurt, ne doare la bască, aşa că mutăm termenul în 2014“, iar apoi „Aaaa! Am zis 2014? Ete, na! Nu e gata, aşa că mutăm «scadenţa» în 2015!“ şi tot aşa… Fireşte, scuza oficială este că nu sunt bani, nu sunt fonduri pentru finalizarea lucrărilor! Şi uite aşa, ne tărăgănăm cu toată treaba de la an la an - situaţie care a devenit deja cunoscută pentru toţi constănţenii, dar de care, iată, turiştii continuă să se lovească în fiecare sezon. Nu mai punem la socoteală faptul că ne târâim cu restricţiile de circulaţie deja de vreo trei ani, că traficul greu oricum a fost deviat de pe pod şi nu mai are ce căuta pe acolo, nu mai punem la socoteală multe, multe lucruri.

Situaţia reală de la „poalele“ podului

Însă haideţi să vizualizăm situaţia actuală în întregul ei absurd, aşa cum se prezintă la „poalele“ podului vechi de la Agigea, că poate nu se vede de la vârf, unde se iau deciziile care afectează atâţia oameni. Cozile care se formează la poalele podului, dar şi pe el nu îi uşurează cu nimic situaţia şubredă în care se află, pentru că duc la absurditatea în care zeci de autovehicule, pe un sens şi pe celălalt, staţionează, practic, pe pod până au şansa efectivă de a-l trece. Aşadar, ce rezolvarăm în atâţia ani de când circulaţia este restricţionată pe pod la o singură bandă şi limita de viteză este de 50 km la oră? Nu mare lucru, în opinia mea, doar facem ca pe pod să apese o greutate mult mai mare decât, probabil, poate el susţine, „graţie“ coloanelor de maşini care se formează la trecerea lui. Domnilor constructori, ingineri, domnilor cu decizia în mâini, vi se pare normală situaţia? Auziţi, când, într-un final, veţi găsi fonduri pentru continuarea lucrărilor, acestea nu se pot oare desfăşura pe parcursul nopţii, ori în extrasezon, când traficul este redus în zonă?

Toţi plătim tributul proastei gestionări a situaţiei

Bănuiesc că nu: domnii de la vârf ne vor egali în faţa podului de la Agigea! Vor să ne umilim la fel la trecerea în coloană peste pod, fie că suntem băştinaşi, să zic aşa, fie că suntem turişti şi am vrea să ne începem cu bine sejurul la mare, fie că suntem, mai rău, turişti străini (probabil rătăciţi în zonă), ademeniţi de farmecul României promovat în filmuleţele de pe reţelele de socializare. Toţi suntem egali în faţa podului. Toţi plătim tributul proastei gestionări a situaţiei podului de la Agigea, fie că târâim X3-ul, „Merţanul“, „Porsche“-ul ori banala Dacie peste podul cu pricina. Fie că ne scoatem sau nu membrele pe geam, să ne vadă lumea că am ajuns pe litoral, fie că suntem cu familia şi copiii sunt deja plictisiţi de lungul drum până la „marea cea mare“, fie că am gonit pe autostradă ori am mers regulamentar, cu viteza legală (ori chiar mai mică, din prudenţă, dar şi pentru un consum scăzut), fie că bubuie muzica în boxe ori nu, toţi ne „închinăm“ în faţa rigorilor podului de la Agigea!

Concluzia: românul e fraier şi îndură multe

Ce dacă suntem în anul de graţie 2016 şi lucrările la pod durează deja de mai bine de trei ani, să nu zic mai mult? Ce dacă situaţia în sine, aşa cum am arătat anterior, mai rău face stării şubrede în care se afla la momentul de faţă construcţia? Ce dacă data viitoare turiştii vor alege litoralul altor ţări, unde, mai mult ca sigur, nimeni nu îşi bate joc de ei aşa? Noi să fim sănătoşi, să prelungim „scadenţa“ podului, că românul e fraier şi îndură multe!

Ti-a placut articolul?

Comentarii