Editorial Cine câştigă puţine voturi ajunge la putere. Mai pe-nţeles, nu contează cine votează

Politica asta ne face din oameni neoameni. Ce democraţie, ce voturi, ce ideologii, ce alegători-ţintă!
Nimeni nu ţine seama de nimeni şi de nimic.
Totul ne face să credem, şi mai mult, şi mai mult, în spusele lui Marin Sorescu cum că se întoarce lumea, aşa şi pe dincolo, şi se scufundă pământul.
Păi şi nu avea dreptate? Ba avea. Chiar mai are şi va mai avea multă vremea de-aici încolo.
Hai s-o luăm pe îndelete.
Uite despre ce vorbim.
Despre cum am votat la alegerile din iunie.
A doua zi după votare, au apărut tot felul de statistici trimise de tot felul de birouri electorale.
Și toate ne convingeau că votarea a fost corectă şi că astea sunt rezultatele.
Aşa am aflat că unele partide au luat cât au luat, altele au luat cât au luat. Unele mai mult, altele mai puţin.
Bine. Asta este, ne-am zis noi. Democraţia funcţionează bine.
Sau, cum se spune, ce-am votat, asta mâncăm.
Numai că nu a fost să fie aşa.
După ce s-au tras liniile finale, partidele care au trecut sub cea roşie au început să facă jocurile nedemocratice.
Chiar dacă ele spun că strategia face parte din democraţie.
Aşa că, la câteva zile după ce au fost date publicităţii rezultatele oficiale, am aflat că partide care au luat voturi puţine la alegeri au ajuns la şefia unor primării, consilii judeţene etc.
Cu voturi puţine.
Păi cum? Veţi întreba. Uite-aşa.
De teamă că nu va fi numărul de voturi şi nu vor putea trece proiecte „necesare, utile, şi de interes major pentru comunitate”, s-au făcut alianţe.
Și, în ciuda alegătorilor, care nu au vrut să-i aleagă, partide cu 5-6% voturi au ajuns să aibă viceprimari, vicepreşedinţi.
Morala: funcţionează bine principiul care spune că nu contează cine votează, ci cel care le aranjează.
Sau, mai bine zis, avea dreptate Marin Sorescu.