Editorial Ce e de învăţat din lecţiile Eliza Samara, FC Farul şi Naţionala de rugby

 

Constănţeanca Eliza Samara, cea mai bună jucătoare de tenis de masă din România, a cucerit cel mai preţios trofeu al ei de până acum, titlul european la simplu, trecând ca o furtună printre redutabile jucătoare de origine asiatică. La rugby, echipa naţională a României a avut cea mai mare revenire din istoria Campionatului Mondial. La fotbal însă, FC Farul, echipă care vizează accederea în Liga 1, a pierdut ruşinos meciul cu nou-promovata Bucovina Pojorâta, echipă care nu avea nicio victorie până la meciul cu „marinarii“. Lecţii din care trebuie trase multe învăţăminte.
 
„Aceasta e, de fapt, meteahna fotbalului românesc. Jucăm atunci când suntem cu cuţitul la os“, a spus antrenorul principal al FC Farul, Constantin Gache, după victoria categorică, 3-0, a fotbaliştilor constănţeni din partida de campionat cu Rapid CFR Suceava. Bucuros pentru acest succes, Gache a adus în discuţie însă şi contraperformanţa elevilor săi din comuna Pojorâta (1-3), la finele căreia a vrut să-şi dea demisia. La prima vedere, „marinarii“ aveau toate atuurile de partea lor în partida de la poalele masivului Giumalău, iar valoarea lotului ar fi trebuit să atârne greu. Se vede treaba însă că jucătorii Farului s-au prezentat la meci cu lecţiile „Eliza Samara“ şi „Naţionala de rugby“ nepregătite.
 
Deşi răcită pe parcursul Europenelor, jucătoarea de tenis de masă s-a mobilizat exemplar şi a cucerit trei medalii continentale, una de aur şi două de argint. Titlul suprem i-a revenit la simplu, proba regină, iar în finală, Eliza a trecut de o sportivă olandeză de origine chineză. Condusă cu 3-2, constănţeanca a avut o revenire de senzaţie, câştigând detaşat următoarele două seturi şi impunându-se cu 4-3. Spiritul Elizei de la masa de joc l-au dovedit şi rugbyştii Naţionalei, care, conduşi cu 15-0 de Canada, au revenit în ultima jumătate de oră şi au câştigat, istoric, cu 17-15. Şi în disputa următoare, cu Italia, tricolorii au pornit într-o cursă de urmărire, reuşind trei eseuri în 13 minute (două dintre ele aparţinându-i constănţeanului Adrian Apostol), încercări care, deşi nu le-au adus şi victoria, le-au dăruit multe aplauze.
 
Dacă Eliza şi rugbyştii au oferit lecţia mobilizării, a încrederii, a motivării şi a credinţei până la final în succes, meciul Farului la Pojorâta, jucat într-o micuţă comună suceveană, a arătat cum nu trebuie tratată o confruntare atunci când eşti considerat favorit cert. Crezându-te învingător dinainte şi privindu-ţi adversarul cu suficienţă, infatuare şi superioritate, nu faci, de regulă, decât să sfârşeşti lamentabil şi să te acoperi de ridicol, aşa cum au păţit constănţenii. „Marinarii“ au dres busuiocul la confruntarea următoare, cu Rapid CFR Suceava, dar numai partidele care vor urma vor dovedi dacă fariştii s-au lecuit pe deplin de metehnele etalate la Pojorâta şi dacă şi-au însuşit şi lecţiile „Eliza Samara“ şi „Naţionala de rugby“. O candidată la promovare trebuie să aibă constanţă şi să trateze cu aceeaşi importanţă fiecare adversar.