Dubla măsură a PNL Constanţa

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a fost reales, la finalul săptămânii trecute, lider al Partidului Naţional Liberal. Alegeri fără emoţii, fără tensiuni, previzibile şi plictisitoare, de vreme ce singurul candidat la conducerea partidului a fost Antonescu. La eveniment a participat şi fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, care s-a declarat, ulterior Delegaţiei Permanente de vineri, „îngrijorat" şi „decepţionat" de atitudinea din partid şi de „somnolenţa democratică". Fostul premier a depus un amendament privind desemnarea candidatului PNL la alegerile prezidenţiale prin votul tuturor membrilor PNL, dar amendamentul nu a trecut. Dezamăgitor, dacă ne gândim la accesele dictatoriale care par să fi cuprins PNL-ul în ultimii doi ani, dar pe undeva de înţeles dacă avem în vedere laşitatea şi aplecarea spre compromis a (prea) multor liberali. Despre somnolenţa democratică e de prisos să vorbim în condiţiile în care liberalii n-au nicio reacţie la faptul că liderul unui partid istoric şi-a asociat (şi continuă s-o facă) imaginea cu un om cu verdict de poliţie politică. Cu un turnător, adică.

Interesant este, în acest context, unde s-au aşezat liberalii constănţeni, de-a stânga cui, căci despre o posibilă dreaptă e mai greu să discutăm acum. În 2009, deputatul Gheorghe Dragomir, liderul PNL Constanţa, declara fără ezitare că susţine candidatura lui Tăriceanu pentru că partidul s-ar fi consolidat sub conducerea acestuia. Senatorul Puiu Haşotti mergea, şi el, pe mâna fostului premier. Astăzi, însă, în PNL Constanţa bate vântul schimbării, pe principiul „nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase". Dragomir e acum membru în Biroul Politic Naţional, iar Haşotti, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal. Amândoi l-au susţinut pe Crin Antonescu. Fără critici, fără reproşuri, fără observaţii. Frumos vă şade! Dar pentru ce? Pentru postul de (doar) subsecretar de stat care i-a revenit lui Constantin Matei? Pentru posibilitatea de a-l susţine pe fostul prefect Bogdan Huţucă în funcţia de vicepreşedinte al ANAF, deşi nu e exclus ca acest fotoliu să meargă, totuşi tot la PSD? Pentru a-l instala pe fostul deputat Andrian Mihei la cârma ANR? Cam puţin, nu-i aşa? Şi cam frustrant. Dar nu-i nimic, căci PNL e pe val. O fi şi-n compromisul ăsta o voluptate, o plăcere vinovată, o satisfacţie a interesului rezolvat, o fi bucuria încercată după ce te vezi cu sacii-n căruţă.

Cum o fi cântărit PNL Constanţa mandatul lui Crin Antonescu în fruntea partidului? Care or fi fost criteriile în funcţie de care liberalii constănţeni au decis să-i dea votul lui Antonescu, pentru a „păstori" în continuare partidul ăsta de dreapta, convertit nici măcar la stânga, ci la Felix Motanul? Or fi fost seduşi de discursurile anti-europene ale celui mai „conştiincios" dintre senatori? Sau, poate, de cele ultranaţionaliste, atât de previzibile în ultimii doi ani, dar atât de accentuate din vara anului trecut?

Cum o fi să participi, de bună voie şi nesilit de nimeni, la hrănirea cultului personalităţii unui lider? Să pui umărul la dictatura de partid? Să te dezici de un Tăriceanu în care ai crezut în 2009, pentru a te dedica, în 2012, unui Crin Antonescu?