De ce sunt ucisi liderii?

Acum trei, patru luni, in Guatemala, a fost asasinat, in stil mafiot, in plina strada, Pedro Zamora, liderul sindicatului docherilor de acolo, pentru ca s-a opus privatizarii dubioase a unui port.

Ce legatura am avea noi cu nefericitul eveniment? Aparent, nici unul. De fapt, chiar nici unul. Pentru ca nu stiu cine ar fi in stare sa-l asasineze pe omologul lui Zamora din Constanta, Petre Costel, liderul sindicalistilor portuari? Si, mai ales, pentru ce? Doar, eventual, pentru ca bate campii, si nu rar, in legatura cu munca la negru pe care o tot viseaza doar el fara a putea arata vreunei autoritati ceva concret. De ani buni, de cand il stiu pe aceasta functie, Petre sau Costel, caruia niciodata nu i-am aflat cert numele de familie sau prenumele, nu a iesit cu ceva concret in fata, in afara de clasica sa amenintare cu blocatul porturilor, desigur, nedusa niciodata la bun sfarsit. Liderul portuar nu poate fi asasinat nici macar pentru ca ar fi intervenit energic in favoarea sindicalistilor sai dati afara ilegal de angajatori. Si aceasta, in ciuda faptului ca au castigat procesele de reinstalare pe post. Amintesc aici, asa cum imi vin in memorie, cazurile devenite celebre ale lui Chiru, Burlacu si Mihale. Toti lideri de sindicat in port si vicelideri de-ai lui Costel. Mai poate fi asasinat pentru incercarile sale de a se da de o parte sau de alta a puterii, cu gandul ca poate-poate va obtine ceva. Macar vreun loc in vreun consiliu de administratie. Dar, mai ales, in Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime. Acolo unde fusese plantat de Miron Mitrea si de unde l-a usuit, fara niciun pic de eleganta, Mircea Banias. De fapt, asa cum ar fi trebuit sa o faca, la vremea lor, Mircea Marcu sau Gheorghe Moldoveanu. Pentru a nu lua banii de consilier degeaba si de a nu mai trage cu urechea si a-i transmite lui Mitrea ce se discuta la aceste intruniri. Un alt lider caruia, la fel, nu i se poate intampla nimic, este Marian Foca, ajuns pe functie prin niste manevre si azi discutabile. Nici acesta nu poate fi acuzat de cine stie ce interventii in favoarea sindicalistilor. Ba mai mult, poate fi asasinat doar pentru apropierea sa de directorii societatilor si regiilor la care sunt afiliate sindicatele respective. Lista ar fi prea lunga pentru a o prezenta aici si acum. Dar probabil ca am sa o fac o data. Foca mai poate fi certat si pentru desele manevre prin care creeaza tot felul de conflicte, care duc, de cele mai multe ori, la rupturi in confederatie. Amintesc aici pe cel mai recent in care sindicatul Petrochimistul, condus de Petre Tancau, de la rafinaria Petromidia s-a retras din Fratia constanteana. Si nu era un sindicat oarecare, ci cel mai puternic din zona. Si ca forta umana, si financiara. Dar voi reveni si asupra acestor aspecte. Cert este ceva: nici unul din liderii nostri nu poate fi acuzat ca s-a batut prea mult pentru sindicalistii pe care ii pastoreste asemenea guatemalezului Pedro Zamora sau Virgil Sahleanu, de la Tepro Iasi. Dar noi nu suntem nici in Guatemala, nici la Iasi. La noi nu se fac privatizari dubioase. Nu s-au facut si nu se vor face, in asa fel incat sa trezeasca interesul sindicalistilor. Dar, pana la urma, parca e mai bine cu privatizari dubioase, decat sa ne fie asasinati liderii de sindicat.

Scris de: {autor}Emilian ANDREI{/autor}