Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
19:54 02 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Agrointel.ro Ce îngrășăminte naturale putem folosi în livadă – fertilizarea eficientă a pomilor fructiferi

ro

20 Nov, 2016 13:06 700 Marime text
Îngrăşăminte naturale pentru fertilizarea pomilor fructiferi. Fertilizarea exploatației pomicole, a livezii de pomi fructiferi este unul dintre elementele obligatorii pentru asigurarea unei recolte bune de fructe an de an. Sunt mai multe tipuri de îngrășăminte ce se pot folosi, fiecare cu avantajale și specificul său.
 
Îngrășăminte naturale pentru pomii fructiferi: Gunoiul de grajd
 
Este un îngrăşământ organic cu acţiune pozitivă complexă asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultură. Efectele cele mai evidente ale aplicării gunoiului în livezi (sporuri de recoltă medii de 35-63%) s-au înregistrat pe solurile cu un conţinut ridicat de argilă, slab aerate, umede şi reci. Cantităţile de gunoi ce trebuie aplicate în livezi cresc odată cu creşterea conţinutului în argilăşi a scăderii indicelui de azot.
 
Îngrășăminte naturale pentru pomii fructiferi: Gunoiul de păsări
 
Este de 2-4 ori mai bogat în elemente nutritive decât gunoiul provenit de la animale. El se va folosi numai după fermentare (7-8 t/ha) sau compostare (15-20 t/ha), odată la doi ani. Pe suprafeţe reduse se poate folosi și ca îngrăşământ suplimentar (1 kg la 10 litri apă) în timpul vegetaţiei. Deoarece prin descompunere pierde cantităţi mari de azot, se recomandă să se păstreze în locuri uscate, acoperite cu un strat de pământ sau cu folie de polietilenă.
 
Îngrășăminte naturale pentru pomii fructiferi: Compostul
 
Resturile vegetale din gospodărie (paie, frunze etc.) se pot strânge într-o platformă. Pentru grăbirea fermentării se udă în perioadele uscateşi se omogenizează la 6-8 săptămâni.
 
Conţinutul lui în elemente de nutriţie minerală se poate îmbogăţi prin adausul de cenuşă sau îngrăşăminte minerale. Se administrează ca gunoiul de grajd, dar în doze duble. În afară de acestea, pe scarămai redusă se mai folosesc urina, fecalele, turba şi îngrăşămintele verzi.
 
Fertilizarea livezii cu îngrășăminte cu azot
 
În România, în livezi, cele mai utilizate îngrășăminte pe bază de azot sunt azotatul de amoniu și ureea.
 
Îngrășăminte pentru livadă: Azotatul de amoniu
 

Avantaje
  • conţine azotul atât sub formă nitrică cât şi amoniacală;
  • este foarte solubil şi se mişcă rapid in sol imediat după aplicare (în special nitraţii).
 
Dezavantaje
  • prezintă un potenţial ridicat de pierdere prin spălare din sol, în special pe solurile nisipoase din regiunile umede;
  • acidificează solul mai puternic decât ureea sau nitrocalcarul.
 
Îngrășăminte pentru livadă: Uree
 
Avantaje
  • pe tona de produs are cel mai ridicat conţinut de azot (417 kg)
  • necesită condiţii mai puţin pretenţioase pentru manipulare şi depozitare.
 
Dezavantaje
  •  pierderi mari prin volatilizare a azotului, de până la 30% când îngrăşământul este aplicat la suprafaţa solurilor umede şi calde;
  •  speciile sâmburoase prezintă o sensibilitate la uree datorită conținutului de biuret din cadrul acesteia.
 
Ţinând cont de efectele îngrăşămintelor cu azot asupra acidifierii solului se recomandăca pe solurile cu un pH mai mic de 5,5 să se folosească în primul rând ureea şi nitrocalcarul. Pe solurile slab acide şi neutre în alegerea felului de îngrăşământ cu azot se va ţine seama de celelalte avantaje şi dezavantaje menţionate.
 
O problemă importantă o constituie şi corectarea stării de aprovizionare excesivăcu azot. Această situaţie apare pe solurile cu un conţinut ridicat de materie organică şi cu o textură fină şi ridică probleme deosebite în special pentru soiurile viguroase în realizarea unor fructe de culoare normală, specifică soiului. În astfel de cazuri se pot folosi unele măsuri de remediere ca:
 
  •  eliminarea fertilizăriicuazotpeoduratăde câţiva ani până la normalizarea situaţiei;
  •  introducerea înierbării pe întreaga suprafaţă a livezii;
  •  modificarea regimului de irigare
  •  reducerea severității tăierilor și folosirea mai degrabă a tăierilor de rărire decât de scurtare.
 
Îngrășăminte cu fosfor pentru livadă – superfosfatul simplu.
 
Îngrășăminte cu potasiu pentru livadă – sarea potasică.

 
Când aplicăm îngrășăminte în livadă
 
Există mai multe tipuri de fertilizare în livadă, fiecare cu momentul său oportun, astfel:
 
Îngrăşarea de fond se efectuează înainte de plantare, odată cu desfundarea terenului şi se aplică îngrăşăminte organice şi chimice (cu fosfor şi potasiu), precum şi amendamente cu calciu atunci când solul are un pH acid. Această fertilizare are ca scop principal să asigure în stratul de sol cu răspândire maximă a rădăcinilor, o rezervă de fosfor şi potasiu care va fi pusă la dispoziţia pomilor mai mulţi ani.

Fertilizarea la plantare. Se face cu scopul de a asigura în anul plantării condiţii bune de nutriţie în zona sistemului radicular. Se face prin aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice în groapa de plantare.

Fertilizarea anuală constă în aplicarea în fiecare an a îngrăşămintelor necesare ca pomul să se poată dezvolta normal şi pentru a asigura obţinerea de producţii mari şi de calitate superioară.

În funcţie de perioada de aplicare, fertilizarea anuală poate fi:
 
  • de bază, când îngrăşămintele se aplică toamna după căderea frunzelor şi se încorporează odată cu arătura. Această fertilizare se face cu îngrăşăminte organice (odată la 2-3 ani) şi chimice cu fosfor şi potasiu;
  •  suplimentară, cu aplicarea îngrăşămintelor în cursul perioadei de vegetaţie, în mod diferenţiat cu specia, vârsta, faza de vegetaţie, încărcătura de rod.
 
În funcţie de metoda şi locul de aplicare a îngrăşămintelor, fertilizarea suplimentară (fazială), se poate face prin:
  •  aplicarea îngrăşămintelor la sol care se face prin administrarea îngrăşămintelor solide sau lichide pe sol şi se încorporează cu mijloace mecanice;
  •  aplicarea îngrăşămintelor cu apa de irigare (fertirigare), constă în dizolvarea anticipată a îngrăşămintelor solubile (care pot conţine diferite elemente nutritive) şi administrarea lor cu apa de irigare prin picurare sau microaspersiune;
  •  aplicarea pe cale foliară. Constă în aplicarea unor îngrăşăminte chimice direct pe frunzele pomilor, prin stropiri ce se pot efectua separat sau odată cu tratamentele fitosanitare, având grijă ca substanţele amestecate să fie compatibile.
 
Această metodă de fertilizare fazială nu înlocuieşte aplicarea îngrăşămintelor la sol sau prin fertirigare ci se completează necesarul de elemente nutritive în anumite perioade de vegetaţie a pomilor.

sursa: Agrointel.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii