Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
06:27 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Dobrogea - File de istorie Pagini din trecutul oraşului Constanţa. Partea a IV-a - 1854-1860 (galerie foto)

ro

02 Nov, 2017 00:00 1342 Marime text

Continuăm acum cu partea a IV-a despre istoria oraşului Kustendje (cum s-a numit Constanţa până la 1878).
 
Începând cu anii 1837-1839, s-au făcut mai multe ridicări topografice ale părţii din Dobrogea, între Dunăre şi Kustendje.
 
Prima este făcută de:
 
[Cap. 1] 1837: Karl-Friedrich von Vincke (1800-1869). Ofiţer prusac, cunoscut pentru misiunea sa la Constantinopol. După ce a absolvit şcoala militară la Berlin (1822-1824) a fost membru al secţiei de trigonometrie / topometrie a armatei, ocupându-se de ridicări topografice.
 
În august 1837 a sosit la Constantinopol, alăturându-se lui Graf von Moltke, care se afla acolo deja din noiembrie 1835.
 
Cei doi ofiţeri, Vincke împreună cu Moltke, au primit de la sultan misiunea de a inspecta (în toamna lui 1837) posibilităţile de apărare turceşti în Bulgaria şi Dobrogea.
 
Von Vincke este autorul primei hărţi / ridicări topografice a regiunii între Dunăre - Kustendje: [2]

„Das Karassu-Thal zwischen der Donau unterhalb Rassova und dem schwarzen Meere bei Küstendschi. Entworfen von: v. Vincke“

 
„Hartă a văii Karasu între Dunăre sub Rasova şi Marea Neagră la Kustendje“. Făcuta de v. Vincke.
 
Plan descris în „Monatsberichte über die Verhandlungen der Gesellschaft für Erdkunde zu Berlin“, 1840: [1]
 
„Schon ein oberflächlicher Blick auf die Karte hat so oft die Aufmerksamkeit auf die oben bezeichnete Gegend gezogen, und man hat so dreist Hypothesen und Projecte auf die blosse Anschauung unvollständiger Karten gebaut, dass eine zuverlässige Notiz über jene allerdings interessante Gegend nicht ohne Interesse sein dürfte.
 
Es wird sich daraus ergeben, wie die Hypothese einiger Geographen, welche jenes Thal als eine alte Douaumündung bezeichnet, eben so unbegründet ist, als die Leichtigkeit, eine directe, kürzere VVasserverbindung durch dasselbe von der Donau nach dem schwarzen Meere zu legen.
 
In ihrem gegen Osten gerichteten Lauf von Widdin bis Rassowa nähert sich die Donau bei letzterm Ort schon bis auf 7 gengraphische Meilen (11 türkische Stunden) dem schwarzen Meere; von dort an wendet sie sich aber nördlich und erreicht mit einer östlichen Biegung bei Galacz, erst nach einem Lauf von mehr als 30 Meilen (oder 50 türkischen Stunden), das schwarze Meer durch die Salbe-Mündung.
 
Das ganze Terrain, zwichen der breiten und niedern Ebene des Donauthals auf dieser Strecke und dem schwarzen Meere, bildet ein 120 bis 200 Fuss hohes, sanft wellenförmiges Kalkstein-Plateau, fast allenthalben mit fruchtbarer Dammerde bedeckt, aber äusserst wasserarm“.
 
În traducere:
 
„Chiar şi o privire sumară pe hartă a atras în mod repetat atenţia asupra zonei descrise mai sus, şi s-au construit ipoteze şi proiecte îndrăzneţe prin simpla privire a unor hărţi incomplete, astfel încât această notă de încredere cu privire la această zonă interesantă nu ar trebui să fie lipsită de interes.
 
Aceasta va atrage după sine că ipoteza unor geografi, care consideră această vale ca o veche ieşire la mare a Dunării, este la fel de puţin întemeiată ca şi uşurinţa de a se considera o legătură directa, mai scurtă, de la Dunăre până la Marea Neagră.
 
Dunărea în cursul său spre Est, de la Vidin la Rassowa, se apropie la ultimul loc deja până la 7 mile geografice (11 ore turceşti) de Marea Neagră; de acolo se îndreaptă însă spre nord şi făcând un cot în estul lui Galacz, după un curs de mai mult de 30 de mile (sau 50 de ore turceşti), ajunge la Marea Neagră prin gura Sulina“.
 
Alăturat, harta v. Vincke (ridicare topografică făcută de el în toamna lui 1837); harta menţionată de Spratt în 1854 (vezi cap. [3]) ca fiind făcută după cea a lui v. Vincke din „1830“ (anul este greşit?).
  
V. Vincke continuă [1]:
 
„Es ist von tiefen Schluchten durchschnitten, in welchen sich meist auch nicht die Spur eines Wasserlaufs findet, und an deren Hängen häufig schroffe Felsriffe zu Tage austreten.
 
Etwa eine Meile unterhalb (nördlich) Rassowa bei. dem Dorfe Boghasköi (auf den Karten Czernawoda genannt) mündet auf der rechten Seite zum Donauthal ein kleines merkwürdiges Thal, welches sehr allmählig ansteigend, in der Richtung auf Küstendschi, bis auf eine Entfernung von 3000 Schritt von der Küste des schwarzen Meeres, oder eine halbe Meile von Küstendschi, hinaufzieht.
 
Dort liegt, am Ursprunge dieses Thalsr in einer Höhe von 69 Arschinen ... [n.n. Arschine == unitate de măsură persană]
(69 Arschinen == 166,8 preussische Duodecimal-Fuss = 161,1 französische Fuss = 171,7 englische Fuss)
... der niedrigste Punkt der Wasserscheide zwischen der Donau und dem schwarzen Meere auf einem sehr breiten, ebenen nach Osten und Westen sanft und rnuldenförmig abfallenden Sattel.
 
Von diesem Sattel zur Donau hin schneidet sich das Thal sehr allmählig in das sanft wellenförmige Plateau ein. Erst unweit der Seia (Meierei) an den Ruinen von Hassandschi, 11/2 Meile vom Ursprung des Thals, werden die Hänge bedeutender und eine bestimmte, breitere Thalsohle bildet sich“.
 
În traducere:
 
„Cam la o milă de mai jos (la nord), Rassowa, lângă satul Boghasköi (pe hărţi numit Czernawoda), se deschide pe partea dreaptă spre valea Dunării, o vale puţin ciudată, care se înalţă treptat, în direcţia Küstendschi, până la o distanţă de 3.000 de paşi de coasta Mării Negre, sau la jumătate de mila de Küstendschi.
 
Acolo, la originea acestei văi, se află - la o altitudine de 69 Arschinen ...
 
[n.n. Arschine == unitate de măsura persană; 1 Arschine; aici este vorba de un total de == 166,8 picioare duodecimale prusace == 161,1 picioare franceze == 171,7 picioare englezeşti]
 
... cel mai coborât punct al bazinului hidrografic dintre Dunăre şi Marea Neagră, pe o şa largă şi plată, care coboară uşor către est şi vest.
 
Din această şa până la Dunăre, valea se intersectează treptat cu platoul uşor vălurit. Numai în apropierea Saia (ferma cu/pentru lactate), lângă ruinele de la Hassandschi, la 11/2 mile de la originea văii, devin pantele semnificative şi se conturează clar o vale mai largă“.
 
Un detaliu interesant din harta de mai sus, Vincke_1837 [2], este acesta:
 
„Skizze der Ruinen einer alten Stadt, 31/2 Stunde südlich von Rassowa“ / „Schiţă a ruinelor unei vechi localităţi, la 31/2 ore la sud de Rasova“
 
Texte din acest detaliu:
 
- „Ruine, wahrscheinlich ein Mausoleum“ ruine, probabil un mausoleu (este cel de la Adamclisi, azi)
- „Adamklissa“ localitatea Adamclisi
- „Ansicht des Bogens auf der Ostseite“ vedere a porticului pe partea estică
- scara: 0 ... 2000 Schritt.  0 ... 2.000 de paşi
 
Acest mausoleu este descris de v. Vincke după cum urmează: [1]
 
În traducere:
 
„Ne referim acum la o ruină ciudată din această zonă, care, după cum credem noi, nu este încă descrisă de niciun alt călător. La trei ore distanţă la sud de Rosova şi patru ore de Machmudköi (locuri arătate corect pe hartă), se ridică o movilă mare, înconjurată de tufişuri, o cupolă zidită, rotundă, care are circa 40 de picioare înălţime şi 100 de paşi circumferinţă.
 
Se compune dintr-o masă foarte compactă de pietre cioplite şi sparte, şi calc, fără nicio urmă de intrare, astfel încât s-ar putea crede totul ar fi un masiv întreg. De sus s-a încercat să se intre înăuntru, fără succes; acolo se găseşte doar o gaură de circa 10 picioare. Acolo se mai găsesc câteva pietre cioplite.
 
Se observă însă foarte bine că întreaga masă de pietre a fost înconjurată cândva cu pietre cioplite şi probabil a avut opt colţuri; şi că barbarii au spart stratul exterior. Căci peste tot în cimitirele din zonă - care semnifică sate turceşti dispărute - se găsesc pietre cioplite: coloane, arhitrave, capiteluri etc.; care - aşa cum spun localnicii - provin de la acest monument. La picioarele lui se găsesc de asemenea basoreliefuri distruse, care sunt parţial distruse de intemperii şi care nu arată a opere de artă deosebite.
 
Probabil acest monument este un mausoleum, al unui împărat, probabil al celui care a construit Valurile Traian. Nicăieri nu se vede nicio inscripţie“.
 
Interesant pentru noi este şi un alt detaliu al acestei hărţi; în care apare o schiţă a Kustendje (prima imagine mai jos); putem compara acum această imagine din harta Vincke_1837 [2] cu cea din harta Vincke, 1840.
 
(a doua imagine, mai jos, este descrisă în: „1840: Plan von Küstendschi und Gegend, nebst Nivellement von dem Schwarzen Meere bis zu dem tiefsten Sattel zwischen dem Meere und den Karassu Seen / aufgenommen von v. Vincke“, vezi „Istoria Kustendje, partea I“)
 
[Cap. 2] „Plan des Thales zwischen den Karassu-Seen und der Donau bei Boghasköi“ [3]
 
„Plan al văii între Lacurile Karasu şi Dunăre la Boghasköi / Cernavodă“
 
V. Vinke a realizat (probabil tot în toamna 1837) şi această ridicare topografică de mai jos:
  
Texte în această imagine:
 
 - Wallachei - Valahia
 - Boghasköi od. Czernawoda - Cernavodă
 - Höhen über der Donau (I ... VI)   - înălţimi deasupra nivelului Dunării
 - von Machmudköi - drumul de la Mahmudköi
 - 2000 Arschinen oder Schritt - 2000 de „Arschine“ sau paşi
 - Karassu-Gjölla (See) - ghiolul (lacul) Karasu
 - Gränzwache - post de grăniceri valah
 - Russische Schanzen 1828 - fortificaţii ruseşti 1828 - de ambele părţi ale văii
 - Insel - insula
 - n. Hirsova - drumul spre Hârşova
 
În desen este localitatea Boghasköi / Cernavodă; câteva case, majoritatea pe partea dreaptă a văii între Dunăre şi lacurile Karasu; două sunt şi pe partea stângă.
 
Probabil (?) este cel mai vechi plan al Cernavodei (1837).

[Cap. 3] Ridicarea topografică a regiunii Dunăre-Kustendje, făcuta de Spratt în 1854:

Cu ocazia declanşării Războiului Crimeii (descris în „Istoria orasului Constanta - partea a III-a“) şi a ostilităţilor împotriva Rusiei, vasul englez „Spitfire“, comandat de căpitanul (Thomas Abel Bremage) Spratt a primit ordinul de a se alătura Flotei din Marea Neagră.
 
În cadrul pregătirilor pentru o debarcare aliată (Franţa / Anglia) în Dobrogea şi Bulgaria, Spratt a făcut o recunoaştere a portului Varna în Bulgaria; în iulie 1854 a făcut şi o recunoaştere a rutei între Kustenge şi Dunăre; incluzând şi o recunoaştere a localităţii Kustendje.
 
Această a doua recunoaştere făcută de Spratt a rutei Dunăre-Kustendje a fost probabil o diversiune, având intenţia de a-i face pe ruşi să creadă că ofensiva va porni de la Dunăre şi nu de la Marea Neagră.
 
Cu această ocazie, Spratt a făcut în 1854 o ridicare topografică (publicată în 1856) [4]:
 
„Route between Kustenje and the Danube by the Kara-su and Yeni-Keui Valleys“. By Capt. T. SPRATT, R.N, C.B., of H.M.S„Spitfire“. July, 1854
 
Un detaliu al acestei hărţi Spratt_1854 (în care se menţionează că sursa a fost v. Vincke_1830 - greşit anul?):
 
Detaliu al hărţii Spratt, în care este Kustendje:
 
Câteva texte pe harta Spratt:
- lânga Kustenje: „tumuli & quarries“ - tumuli şi cariere
- Mamuri (la nord de Kustendje):   „water mill“ - moară de apă
- Muradlar (Murfatlar): 25 wells - fântâni
- Alikapu: 35 wells - fântâni
- Burlak: 35 wells - fântâni
- diverse alte fântâni / wells
- la Boghasköi / Chernavoda:   „mud forts“ - fortificaţii din pământ
- Valul Traian:   „roman camps“ - două tabere romane
- lângă (stânga) Kanara: „ancient town in ruins“ -    ruine ale unei localităţi antice
 - lângă Rassova: „ruined city & ruine localitate şi „Turkish Burial Ground“ - morminte turceşti

Mai departe, Spratt descrie Kustendje [4]: 

„KUSTENJE stands upon a level but elevated point of land that almost assumes the form of a peninsula. This peninsular form has been taken advantage of, by fortifying the extremity of the promontory with an entrenchment thrown across the narrowest part to the sea-cliffs on the N., and to those over the bay or port of Kustenje on the S.
 
The origin of the work seems to have been ancient, although no doubt frequently maintained as a line of defence in modern times. Massive walls of a Roman date, also, at one time enclosed the summit of the peninsula, their foundations being at several places visible.
 
Beyond the entrenchment some tumuli and much broken ground exist also: the latter seelm to have been the resultof quarrying into the ground in early times for stone to build the city of Kostentino or to face a part of Trajan's Wall, running across the Dobrudsha, which wall, or entrenchment, terminates about 1 m. S. of Kustenje.
 
A broad flat or undulating grassy down extends for several miles W. of Kustenje, and the only features upon this down are the long earth embankrnent of Trojan and two or three tumuli, the most elevated and most conspicuous of which stands on the plain about 2 m. from Kustenje.
 
Tile little bay, formed by the point of Kustenje, is shallow, and only five or six of the small class of transports could find shelter under it for the convenience of smooth water during strong northerly winds“.
 
În traducere:
 
„KUSTENJE se află pe un teren plan, ridicat însă, care are aproape o formă de peninsulă. S-a profitat de această formă peninsulară, prin fortificarea extremităţii promontoriului cu un şanţ prin partea cea mai îngustă spre stâncile spre N şi spre cele deasupra golfului sau portului Kustenje spre S.
 
Originea lucrării pare a fi fost veche, deşi, fără îndoială, frecvent menţinută o linie de apărare în epoca modernă. Pereţii masivi ai unei epoci romane, de asemenea, au închis, la un moment dat, vârful peninsulei, fundaţiile lor fiind vizibile în mai multe locuri.
 
Dincolo de şanţ există şi unii tumuli şi mult pământ răvăşit: acestea din urmă s-au dovedit a fi rezultatul carierelor, de-a lungul timpului, pentru a construi oraşul Kostentino sau a face o parte din Valul lui Traian, ce trece prin Dobrudsha, care se termină cu aproximativ 1 m. [n.n. milă] S. de Kustenje“.
 
De asemenea, Spratt a făcut şi o recunoaştere a localităţii Kustenge, in iulie 1854. A rezultat o hartă: [5]
 
Detaliu al acestei hărţi; texte incluse:
 
- Mill - moară (vest)
- Mill - moară (est)
- Anc[ient] Mole - chei antic (vest)
 - Anc[ient] Mole - chei antic (sud)
- Anc[ient] Wall - zid antic
- Mosque - moscheea din 1823
- Stone Pier - chei din piatră
- declinaţia magnetică: 6°30' W
 
Spratt continuă [4]:
 
„«O suprafaţă largă, cu iarbă, se întinde pe câţiva kilometri la de W. de Kustenje, iar singurele trăsături care se remarcă sunt lungimea Valului lui Traian şi doi sau trei tumuli, dintre care cei mai ridicaţi şi mai evidenţi stau pe câmp la aproximativ 2 m de Kustenje.
 
Pereţii din piatră ale celor patru depozite sunt pe ţărmul din spatele digului, acestea fiind incendiate cu aproximativ trei luni în urmă, având în ele o cantitate de cereale; cenuşa lor încă mai scoate fum şi ocazional flăcări».
 
Acest dig a fost mult îmbunătăţit şi prelungit de Capt. Goldsmith, C. B., al H.M.S. "Sidon" (episod descris in „Istoria Kustendje, partea a III-a, cap. #4“), în timpul şederii recente aici a navei. Alte diguri din piatră ar putea fi construite, dacă este necesar, materialul fiind în apropiere.
 
Oraşul Kustenje este un ansamblu de aproximativ 100 de colibe din pământ, toate cu acoperiş din paie, dintre care multe au fost distruse de cazaci.
 
Strada prin localitate a fost strada străveche a cetăţii romane; sunt rămase în diferite locuri pietre folosite pentru pavaj şi părţi din pavaje; multe fragmente ale oraşului antic se află împrăştiate pe ambele părţi ale străzii; sunt două sau trei piedestale, inscripţionate.
 
Ca poziţie de apărare, forma sa oarecum peninsulară şi şanţul larg în N îi conferă o anumită putere; dar un duşman ar putea profita de pământul răvăşit şi mici valuri şi tumuli din afară, când navele nu ar putea să ia o poziţie de bombardare în afara oraşului prin vreme rea.
 
La 2 1/2 m nord-vest de Kustenje este micul sat Anadol-Keui şi la 4 şi 6 m distanţă sunt cele două sate Pallas şi Kanara, situate lângă un lac mare de aproape 4 m lungime. Apa acestui lac este proaspătă şi excelentă, fiind alimentată de mai multe izvoare care ies de la ţărm la Pallas şi în altă parte.
 
Debitul de apă este atât de mare, încât formează un mic râu la extremitatea nordică a lacului, care, după ce trece printr-o moară de apă, iese în mare în faţa micului sat de coastă Ma'muri; cursul de apă nu este însă navigabil pentru bărci.
 
În faţa satului Kanara există o insulă mică, cu un grup de copaci, aparent singurii copaci care se află pe o rază de 20 de mile.
 
Apropierea acestui lac cu apă dulce de Kustenje, care se pare că nu a fost cunoscut până acum, presupunându-se probabil că era sălcie, la fel ca toate lagunele de lângă coastă, face să reducă puţin deficitul de apă dulce de la Kustenje; ca loc de debarcare a trupelor sau ca loc pentru magazii / depozite şi aşa mai departe, deoarece partea de
S a lacului este suficient de înaltă pentru a asigura un teren bun pentru o tabără pentru armată; ar fi necesar însa ca lemn să fie livrat anterior, pe mare“.
 
Golful mic de la Kustenje este puţin adânc şi numai cinci sau şase vase de transport mici ar putea găsi adăpost aici, având o apă mai calmă contra vânturilor puternice de la nord.
 
Ancorarea în afara golfului este totuşi destul de sigură în timpul verii; dar în timpul iernii nu este recomandată ca fiind sigură pentru orice navă / vas şi, prin urmare, doar vasele cu aburi puteau menţine furnizarea de trupe sau provizii.
 
Ca poziţie pentru un depozit de provizii pentru transportul lor pe Dunăre, este bine situat; dar este un port nesigur, fără combustibil, doar puţină apă, cu trei puţuri; toate acestea diminuează valoarea poziţiei sale.
 
.................
 
Ţărmurile golfului sunt stâncoase, astfel încât nu sunt convenabile pentru a debarca caii, făcându-i sa înoate până la ţarm. Există un mic dig de piatră şi un port pentru vase cu loc suficient pentru două sau trei nave cu zbaturi («paddlebox boats»), de la care câţiva cai pot debarca cu uşurinţă şi in siguranţă“.
 
[Cap. 4] Piaţa Ovidiu, 1854:
 
Recent, dl arhitect Dorin Paul Bucur din Constanţa a propus o localizare a unei imagini folosite de mine în mai multe articole (desen care arată o parte din Kustendje / Constanţa, în 1854).
- desenul reprezintă de fapt partea de sud a viitoarei Pieţe Ovidiu - cum arăta în acel moment
- văzută de la nord
 
Alăturat: imaginea din 1854 (sus) şi o imagine a Pieţei Ovidiu, 1905 (jos)
 
Câteva detalii despre prima imagine (1854):
 
- în stânga: Moscheea „Sultan Mahmud“, construită în 1823
- în dreapta: „casa de oaspeţi“ a societăţii de navigaţie austriace DDSG; casă descrisă în detaliu de mai mulţi călători care au trecut prin Kustenge / Constanţa în anii 184x.
 
Se poate vedea această descriere a casei de oaspeţi DDSG în articolul "Istoria Kustendje, partea a II-a" (de ex., în cap. 6: Ainsworth).
 
Dorin Paul Bucur scrie:
 
„Prima imagine în care se vede clar că trama stradală a cetăţii turceşti este aceeaşi cu cea pe care o cunoaştem după 1878.
 
Acelaşi loc, la 50 de ani diferenţă:
 
Sus, Piaţa Ovidiu în 1854. Jos, Piaţa Ovidiu în 1905.
 
- Prima stradă din stânga: stradă Mahomedană; (fosta Muzeelor, azi, Episcopiei)
- Următoarea spre dreapta: stradă Elenă (adică grecească); azi, Titulescu
- Următoarea spre dreapta: strada Ovidiu, nume păstrat până azi
 
Minaretul Moscheii „Sultan Mahmud“, ridicat în 1823: a fost singură clădire din peninsulă care a scăpat de furia demolatoare a armatei ruseşti ce a distrus oraşul în 1828.
 
Minaretul nu a supravieţuit şi cutremurului din 8 octombrie 1908, motiv pentru care geamia a fost reconstruită de regele Carol în 1910“.
 
Cu această ocazie, să ne reamintim de zona de mai sus din desenul lui Jules Laurens, care l-a însoţit pe Hommaire de Hell în călătoria lui; ei au ajuns în Kustendje / Constanţa în august 1846 (detalii în articolul: "Istoria Kustendje, partea a II-a").
 
Aici, un detaliu al acestui desen - care arată aceeaşi zonă, văzută dinspre nord-est:
 
 Se pot vedea:
- poziţia reciprocă a moscheii faţă de casa DDSG
- golful - văzut de pe colină, sus - similar cu cel din imaginea lui Allard (1854); (descriere şi imagine în „Istoria Kustendje, partea a III-a“ (cap. 8)
- în dreapta jos este viitoarea Poartă 1, de azi
 
Dorin Paul Bucur, despre imaginea din 1846:
 
„După părerea mea, imaginea este privind dinspre nordul pieţei de azi, de pe un traseu care urmează strada Traian de azi.
 
Asta pentru că privitorul pare să se situeze la nord de cele două străzi în V care coborau de la nivelul peninsulei la nivelul portului. Aceste străzi au fost desfiinţate când s-a construit Palatul Primăriei, dar pană la 1900 aproape tot traficul de marfă din port trecea pe acele două străzi.
Drumul de acolo este actuala stradă Traian. Clădirile din piaţă sunt toate la locul lor, numai că sunt parţial acoperite de moara de vânt situată pe locul actualei Hrisicos. Coborârea în port este undeva între ele. Deasupra se vede parţial casă DDSG şi în depărtare actuala Poartă 1“.

[Cap. 5] Şoseaua strategică franceză Rassova - Küstendje, 1855:

În 1854, grânele venite pe Dunăre erau foarte greu de transportat până la trupele aliate care participau în Războiul Crimeii. Cavaleria aliată implicată în lupte la Sevastopol avea nevoie de furaje, care uneori aşteptau săptămâni bune în porturile de la Dunăre sau ajungeau foarte greu.
 
Din acest motiv, guvernul francez a decis să construiască o şosea strategică în Dobrogea aliatului otoman, pentru a uşura astfel transportul terestru. Decizia a fost luata de comun acord cu guvernul otoman (care trebuia să preia costurile acestei şosele strategice).
 
Citat din „Revue de Philologie...“ [6]
 
„On sait qu'en 1854, l'armée française, en guerre avec la Russie, avait tenté dans la Dobroudja une expédition malheureuse, que le choléra nous força d'interrompre. Néanmoins on ne perdit pas de vue ce pays, plein de steppes et de marécages, mais dont la position stratégique était importante.
 
Dans l'été de 1855, l'intendance y fit des approvisionnements de foin pour notre cavalerie de Crimée: nous verrons tout à l'heure que les sous-intendants militaires de la garde impériale, MM. Robert et Blondeau, tout en accomplissant leur service, ne négligèrent point les intérêts de la science.
 
A cette même date, le ministre de la Guerre et celui des Travaux Publics, d'accord avec le gouvernement turc qui devait en faire les frais, chargèrent deux ingénieurs français, MM. Léon Lalanne et Jules Michel, d'ouvrir une route depuis le port de Kustendjé (Costantza), qui occupe à peu près l'emplacement de l'ancienne ville de Tomes, jusqu'aux rives du Danube“.
 
În traducere:
 
„Se ştie că în 1854 armata franceză, în război cu Rusia, a încercat în Dobrogea o expediţie nefericită, pe care holera ne-a forţat să o întrerupem. Cu toate acestea, nu s-a pierdut din vedere această ţară, plină de stepe şi mlaştini, dar a cărei poziţie strategică era importantă.
 
În vara anului 1855, intendenţa [n.n. cea franceză] a trimis de acolo provizii de fân pentru cavaleria noastră din Crimeea. La această dată, ministrul de Război şi ministrul Lucrărilor Publice, în acord cu guvernul turc, care trebuia să plătească [n.n. să preia aceste costuri], au însărcinat doi ingineri francezi, MM. Léon Lalanne şi Jules Michel, să realizeze un drum de la portul Kustendje (Costantza), care ocupă aproximativ locul oraşului antic Tomes [n.n. Tomis], până la malul Dunării [n.n. Rasova]“.
 
 În imaginea de mai sus:
 
- „Revue de Philologie...“, 1912 - pagina titlu [6]
- Camille Allard
- Léon Lalanne
 
Această rută franceză a fost descrisă de Camille Allard, în lucrarea sa „La Bulgarie Orientale“ (vezi "Istoria Kustendje, partea a III-a")
 
Allard a inclus un desen similar cu cel al lui Vincke_1837 / Spratt_1854 (vezi cap. [1] şi cap. [3]):
  
Detaliu Kustendje:
 
Imagini din acest volum al lui Allard, cu şi despre Rasova:
 

„Dunarea şi ruta franceză în faţa Rassovei“

Se vede o parte a noii şosele - deja pavate; bivuacul soldaţilor francezi.
 
„Vedere din Rassova“: 
 
Despre acest drum strategic francez Rassova-Kustendje, consulul austriac von Rößler (staţionat la Ruse, Bulgaria) a trimis lui Karl Ferdinand von Buol-Schauenstein (ministrul de Externe austriac, 1852-1859) o depeşă, dupa cum urmează [7]:

„Nr. 745/74 Rustschuk 24 Dezember 1855

Hochgeborner Graf!
 
Nachrichten die ich aus Küstendsche erhalten, versichern daß die Straße von dort nach Czernavoda schon vollkommen hergestellt sei, und nur die beßere Jahreszeit abgewartet wird, um dieselbe chaussenartig einzurichten und pflastern zu lassen.
 
Ähnlich dem Schutze welchen die Franzosen dem elektrischen Drahte der hierländigen Telegrafenverbindung angedeihen lassen, werden auf der ganzen Strecke in der Distanz von je zwei Stunden ordentliche Wachthäuser erbaut kommen, in welchen die Militärmannschaft untergebracht sein wird welche den guten Zustand der Strasse zu überwachen hat.
 
Ebenso wird auch behauptet daß die Franzosen bereits Anstalten getroffen um in Küstendsche einen großartigen Molo zur Sicherheit der einlaufenden Schiffe zu erbauen.
 
......
 
Geruhen Eure Excellenz den ehrfurchtsvollen Ausdruck meiner tiefsten Verehrung und größten Hochachtung gnädig aufzunehmen.
 
E. von Rößler“.
 
În traducere:
 
„Ştirile pe care le-am primit de la Küstendsche asigura că drumul de acolo la Czernavodă deja este pregătit şi se aşteaptă un anotimp mai bun pentru a-l amenaja ca o şosea şi a-l pava.
 
Aşa cum francezii au protejat aici [n.n.Ruse / Bulgaria] legăturile lor telegrafice, pe întregul traseu al şoselei vor fi posturi de pază - fiecare la o distanţă de două ore de mers - unde vor fi echipe de soldaţi care vor urmări şi controla starea bună a şoselei.
 
De asemenea, se povesteşte că francezii au luat deja măsuri pentru a construi un dig („Molo / jetty“) pentru siguranţa navelor care vor să acosteze aici. [n.n. la Kustendje]“.
 
[Cap. 6] Inscripţii greceşti inedite de la Tomis care se află în Franţa - la Muzeul Louvre şi în locuri particulare [8]
 
Citat din „Revue de Philologie...“ [6]
 
„C'est au Dr Allard que fut confié le service médical de l'expédition. L'intendant militaire Blondeau, qui était arrivé un peu avant lui à Kustendjé et qui avait pu déjà en étudier les antiquités, lui fit part de ses découvertes et le guida, ainsi que M. Michel, dans diverses promenades archéologiques.
 
Parmi les inscriptions qu'il avait retrouvées et qu'il lui montra, se trouve celle qui nous occupe et dont le Dr. Allard comprit très bien l'importance.
 
Il la rapproche d'une autre, trouvée également par M. Blondeau, et aujourd'hui au Louvre, qui était gravée sur le tombeau, relativement somptueux, semble·t-il, d'une certaine Ampliata, originaire de Sidon.
 
«Elles sont, dit-il, extrêmement intéressantes en ce qu'elles permettent de croire que Tomi était habitée par une population très mélangée et que des gens de tous les pays romains, grecs, égyptiens, phéniciens, etc., s'y devaient trouver réunis.» Rien n'est plus juste.
 
La plupart des pierres trouvées par Blondeau, - soit avant l'arrivée des ingénieurs, soit au cours des travaux de route qui mirent à jour plusieurs débris antiques, - furent embarquées comme lest à bord des navires qui transportaient le foin récolté dans la Dobroudja.
 
On les débarqua sur la plage de Kasatch et l'intendant Robert se chargea de les faire parvenir en France, où il les mit à la disposition du ministre de la Guerre.
 
Ces renseignements nous sont donnés par Robert lui-même dans une communication à l'Académie impériale de Metz, datée du 6 mars 1858• Il les fait suivre d'un «extrait de la description qu'il avait jointe à sa lettre d'envoi au ministre de la Guerre», qui comprend les cinq inscriptions suivantes, - jugées sans doute par lui les plus caractéristiques, car, comme nous le verrons, d'autres pierres avaient été embarquées en même temps“.
 
În traducere:
 
„Dr. Allard a fost responsabil pentru serviciul medical al expediţiei. Intendentul militar Blondeau, care a sosit cu puţin timp înainte la Kustendje şi a putut sa studieze deja antichităţile, i-a relatat despre descoperirile sale şi l-a ghidat, pe el şi M. Michel, în diverse plimbări cu scop arheologic.
 
Printre inscripţiile pe care le-a găsit şi pe care le-a arătat se numără şi ceea ce ne priveşte, a cărei importanţă dr. Allard a înţeles-o foarte bine.
 
Seamănă cu o altă inscripţie, de asemenea găsită de M. Blondeau, care se afla acum la Louvre, ce a fost gravată pe un mormânt, relativ somptuos, se pare a unei anume Ampliata, originară din Sidon.
 
«Aceste inscripţii sunt, spune el, extrem de interesante, în sensul că acestea sugerează că Tomi a fost locuit de o populaţie foarte amestecată şi oameni din toate ţările - romani, greci, egipteni, fenicieni etc, care ar fi fost aici împreună.» Nimic nu este mai adevărat.
 
Cele mai multe dintre pietre găsite de Blondeau - găsite de el înainte de sosirea inginerilor sau în timpul lucrărilor pentru drum [n.n. ruta franceză], care au scos la lumină multe ruine antice - au fost expediate ca balast în navele [n.n. o singură navă] care au transportat fân recoltat în Dobrogea.
 
Au fost debarcate pe plaja Kasatch [n.n. Crimeea] şi intendentul [n.n. Charles] Robert a aranjat să le trimită în Franţa, unde el le-a pus la dispoziţia ministrului de război.
 
Aceste informaţii sunt date de însuşi [n.n. Charles] Robert, într-o comunicare pentru „Academia Imperială din Metz“, din data de 6 martie 1858“ [9].
--------------------------------
Pe aceeaşi temă:

„Inscriptions grecques inédites au Musée du Louvre: Compte rendu de: Dain (A.), ed., Inscriptions grecques du Musée du Louvre, les textes inédits“. Autor: Louis Robert [8]

 
„L'intendant Ch. Robert fit embarquer comme lest un certain nombre d'inscriptions grecques et latines et de fragments architecturaux (un chapiteau, un bénitier), qui parvinrent en France.
 
Certaines furent transmises au Musée du Louvre. D'autres, conservées par Ch. Robert, furent données par lui à sa belle-sœur, et on en a retrouvé deux à Paris, dans la cour d'un hôtel de la rue de Hambourg ... une autre fut retrouvée en Normandie, à Étretat ...
 
Or plusieurs des inscriptions de Tomi furent données par l'ingénieur Michel à Léon Renier.“
 
În traducere:
„Intendantul Charles Robert a decis îmbarcarea drept balast a unui număr de inscripţii greci şi latine şi de fragmente arhitectonice (un capitel, un «bazin cu apa sfinţită» într-o biserică catolică), care au ajuns în Franţa.
 
Câteva au trimise Muzeului Luvru, Paris. Altele, conservate de Ch. Robert, au fost dăruite de el cumnatei lui; două s-au regăsit în curtea unui hotel de pe strada Hambourg, Paris... o alta a fost regăsita la Étretat, în Normandia...
 
Sau mai multe inscripţii de la Tomis au fost date de inginerul Michel lui Léon Renier“.
 
Câteva inscripţii, descrise aici:

[Cap.7] „Report of the proposed railway between the Danube and the Black Sea (from Tchernavoda to Kustendjie)“ [10]

După semnarea Tratatului de la Paris (terminarea Războiului Crimeii, la 30 martie 1856) şi după retrocedarea de către Rusia a gurilor Dunării şi a celor trei districte în sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) şi introducerea unor convenţii care să favorizeze liberă navigaţie pe Dunărea maritimă, s-a abandonat treptat ideea unui canal Dunăre-Constanţa.
 
În acelaşi timp, a prevalat tot mai mult ideea construirii unei căi ferate între Cernavodă şi Constanţa.
 
După ce în 1856 inginerii englezi Charles LiddellLewis Gordon şi John Trevor Barkley au vizitat Dobrogea, ei au scris un raport detaliat despre avantajele unei asemenea investiţii pentru a stimula exporturile engleze la Marea Neagră.
 
Având o lungime de numai 65 km, noua cale ferată ar putea fi terminată uşor, din moment ce forţa de muncă şi o mare parte din materialele necesare erau ieftine în Dobrogea.
 
Acest raport a fost supus Înaltei Porţi; la 1 septembrie 1857 s-a adoptat o nouă convenţie pentru construcţia acestei cai ferate între Cernavodă şi Constanţa; construcţie care a demarat în primăvara anului 1858.
  
„ ... The railway is proposed to be carried along the line of the Karasu lakes, nearly as far as Allikapu.
 
These lakes depend almost entirely on the Danube for their supply of water; they are, in fact, backwaters of the Danube. No stream, not the smallest, discharges into them; and it is certain that no springs of any magnitude rise in any of them, save that immediately east of Karasu, and from that there is no discharge in the autumnal months, at which time the supply from the springs is not equal to the evaporation.
 
When the Messrs. Barkley's survey was made, and at the time Mr. Gordon joined those gentlemen at Tchernavoda, the Danube was at an unusually low level, as it has been throughout the year 1856.
 
It will be observed on the section that the water in the lower lakes was almost 2 feet above the level of the Danube, but it was rapidly falling by evaporation.
 
The channel which communicates between them and the Danube is practically level, and affords alternately ingress to the waters of the Danube and discharge for the waters from the lakes, according to the rise or fall of the Danube.
 
When the Danube is at its lowest level, as shown in the accompanying diagram, the lakes are nearly dry, as shown on the plans, excepting that beyond Mejidia or Karasu town, which, as above mentioned, is probably partially supplied by springs."
 
Acest raport conţine şi un proiect de deviz aproximativ al cheltuielilor necesare pentru noua cale ferată.
- pentru calea ferată propriu-zisă
- pentru portul şi gara Cernavodă
- pentru portul şi gara Kustenge
 
Raportul şi devizul preliminar sunt însoţite şi de un plan al regiunii:

„Danube & Black Sea Railway for the Free Port of Kustendje“

 Detaliu din acest plan cu Dobrogea şi noua linie ferată propusă în raport (aici apare „Kistendjeh“):
 
Mai multe detalii despre acest raport vor fi prezentate într-un articol viitor despre „Danube & Black Sea Railway company“ / DBSR.
 
[Cap. 8] „Danube and Black Sea Railway and Free Port of Kustendjie: plans and sections of the line of railway, and charts, shewing the proposed plans for the harbour“ / Liddel & Gordon, engineers. [11]
 
Acest raport a fost însoţit şi de planuri ale Kustendje
- în care sunt arătate cele trei etape ale modernizării portului:
 
Etapa I:

Etapele II şi III:
 
Detaliu Kustendje (din planul pentru etapa I):

[Cap. 8] Hărţi turceşti ale Kustendje (probabil 1855-1856) [12]
 
Harta originală; care arată şi traseul propus de Liddel & Gordon al noii linii ferate DBSR. Traseul este desenat cu linie roşie - suprapus peste harta turcească Kustendje.

Hartă inversată orizontal / vertical (în varianta cunoscută nouă):
 
Detaliu al peninsulei din harta originală turcească:
  
Pentru a urmări evoluţia peninsulei, am alăturat mai jos:
- detaliu al peninsulei din harta turcească, 1857
- alături de un detaliu al peninsulei din hartă:
„Constantza (Kustenjeh) Anchorage.“ Charles A. Hartley, 1881
  
Sau alaturi de „Planul General al oraşului Constanţa“, de Ioan Dobrescu, 1921 (Ioan Dobrescu a fost „conductor principal - inginer topograf“).
 
Planurile „Hartley, 1881“ şi „Dobrescu, 1921“ vor fi detaliate într-un articol viitor.
 
[Cap. 8] Raportul Offenberg, 1859
Mesaj trimis de consulul rus H. Offenberg prinţului Alexander Gorchakov (ministrul de externe rus), în august 1859 [13]
 
Prinţul Gorchakov a jucat un rol important în politica externă rusă - cu ocazia Razboiului Crimeii şi dupa. Inclusiv pentru România - în aşa-numita „Era Cuza - 1859-1866“.
 
Mesaje trimise / primite de Prinţul Gorchakov (în legătură cu România) sunt descrise în:

- titlu: „Russia and the Formation of the Romanian National State, 1821-1878“

- autor: Barbara Jelavich
- Cambridge University Press, 2008
 
Consulul H. Offenberg a trimis lui Gorchakov în anii 1858-1871 multe mesaje; în 1858-1859, mesajele sale descriau situaţia politică şi militară în Dobrogea / Kustendje.
 
Mesajul descris mai jos este important pentru noi; pentru că el conţine o hartă din acel moment a localităţii Kustendje; mesaj trimis la 6/18 august 1859, de la Galatz.
 
Paginile: 1/16 şi 16/16.
 
Pagina 1 din 16 pagini ale depeşei:
 
„Prinţe,
Excelenţa Voastră mi-a acordat, prin depeşa din 7 iulie, permisiunea de a face câteva excursii de-a lungul Dunării şi în interiorul Bulgariei; am profitat de acestă autorizare pentru a explora regiunea între Rassova şi Marea Neagră, care este în acest moment de un interes special, prin construirea primei căi ferate în Turcia europeană - cea de la Kustendje la Tchernavoda.
 
Eu cred, prinţe, că ar fi cu atât mai util să colectăm informaţii la faţa locului, informaţii pozitive şi detailate despre acestă acţiune, a cărei reuşită ar putea modifica în mod esenţial condiţiile de navigaţie la gurile Dunării, şi ar putea schimba prin consecinţă baza de calcule şi proiecte ale comisiei europene.
 
Trimis: Excelenţei Sale Prinţul Gorchakow“
 
----------
 
Pagina 16 /16:
 
„Kustendje este azi complet neapărat; a fost până recent însă apărat de o linie fortificată, de la care se mai văd resturi.
 
După ce au început lucrările companiei engleze [n.n. DBSR] se pune problema fortificării oraşului de o manieră permanentă - pe pământ şi pe mare.
 
Un colonel a fost aici anul trecut, cu sarcina de a face o ridicare detaliată a terenului şi de a realiza un plan de apărare. Nu cunosc dacă Poarta [n.n. otomană] are intenţia de a da urmărire proiectelor sale.
 
Am onoarea de a rămâne, cu cel mai mare respect, servitorul Dvs. umil şi ascultător, Offenberg“.
 
În anexa acestui mesaj este inclusă harta Kustendje din acel moment: „Plan du port et de la ville de Kustendje“
 
Texte pe hartă:
 
- Anadol-kioi - Anadolchioi
- Rochers - stânci
- Ancient remparts genois  vechi - fortificaţii genoveze
- Ancient môle - dig vechi (port)
- Fondements d'anciennes... - fundamente vechi...
- Quai - chei
- Declinaţia magnetică = 8°40 W               - poate confirma anul excutării acestui desen
 
Detaliu peninsulă:
 
Bibliografie:

[1] Text: „Monatsberichte über die Verhandlungen der Gesellschaft für Erdkunde zu Berlin“, 1840
 
[2] Hartă: „Karte Der Gegend Zwischen Der Donau Bei Boghasköi Und Dem Schwarzen Meere Bei Küstendschi“


Entworfen: von Karl von Vincke / Gestochen von Heinrich Mahlmann
Maßstab: 1:150.000
Verlag: [Berlin][Simon Schropp et Comp.], [1840]
 
Mit e. Nebenkarten:
- Skizze der Ruinen einer alten Stadt, 3,5 Stunde südlich von Rassowa
- Inselkt. - Ohne Kt.-Netz
- Mit 2 Profilen: Profil durch das Karassu-Thal zwischen der Donau und dem Schwarzen Meere
- Profile Des Trajan's Walles

[3] Hartă: „Plan des Thales zwischen den Karassu-Seen und der Donau bei Boghasköi“

Entworfen: von Karl von Vincke
Maßstab: 1:43.666
Verlag: [Berlin][Simon Schropp et Comp.], [1840]
 
[4] Text şi hartă: „Route between Kustenje and the Danube by the Kara-su and Yeni-Keui Valleys“, with Observations on the Navigation of the Kara-su Lakes and their Origin; also on the requirements necessary to render the Water and Land Communication practicable; being the result of an examination made during a recent journey with Lieut.-Col. Hon. A. Gordon and Lieut.-Col. J. Desaint, de I'Etat Major.
 
By Capt. T. SPRATT, R.N, C.B., of H.M.S. „Spitfire“. July, 1854 Communicated by Capt. WASHINGTON, R.N.,F.R.G.S., June 23, 1856.
In: „Journal of the Royal Geographical Society of London, Vol 26“ (1856), pag. 203-210
 
[5] Hartă: „Plan of Kustenjeh ...:“ map showing soundings and the layout of the town. Compass indicator. Originally enclosed in a report from Commander T.A.B. Spratt, HMS Spitfire, July 1854.
 
Reference: National Archives Kew, MPH 1/1133/4
 
[6] „Revue de philologie ... Annee et Tome XXXVI, Juillet - Octobre 1912“
 
[7] „Raport al lui von Rößler, consul Austria, Ruse; trimis lui Karl Ferdinand von Buol-Schauenstein“ (ministrul de externe al Austriei), 1855
 
ÖStA, HHStA, Wien, PA XXXVIII Konsulate, Kr. 110
 
[8] „Inscriptions grecques inédites au Musée du Louvre: Compte rendu de : Dain (A.), ed., Inscriptions grecques du Musée du Louvre, les textes inédits“. Autor: Louis Robert
 
Paris, E. Leroux, 1933
 
[9] „Note sur des débris antiques recueillis en 1855 à Kustendjé (Dobrudja)“ / Charles Robert Editura: Metz : Blanc, 1862
Text aparut initial in "Mémoires de l'Académie Imperiale de Metz", volumul 1857/58.
 
[10] „Report of the proposed railway between the Danube and the Black Sea (from Tchernavoda to Kustendjie) and the free port at Kustendjie“
By Messrs. Liddell and Gordon
William Clowes and Sons, Stamford Street, London. 1857

[11] Hărţi: „Danube and Black Sea Railway and Free Port of Kustendjie: plans and sections of the line of railway, and charts, shewing the proposed plans for the harbour“ / Liddel & Gordon, engineers.

Publication details: London: G. Walker lith., [1860?] Physical description: 1 atlas (3, 3 leaves : col. ; 50 x 76 cm).
Geographic data: Scale [1:4,200]
Scale [1:31,680]
Note: The three plans of Kustendjie anchorage and harbour show successive annual stages of development operations.
 
National Library of Scotland
Shelfmark: EMEU.s.162
 
[12] Plan turcesc - în limba osmană veche - care arată şi traseul propus de Liddel & Gordon al noii linii ferate DBSR. Traseul este desenat cu linie roşie - suprapus peste harta turcească Kustendje din 1855-1856.
 
Sursa (prin dna Carmen Atanasiu, Constanţa):
- Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale (S.J.A.N. - Constanţa)
- plan: „kostence_haritasi_genel_sira_8161“
 
[13] „Reports of Offenberg, Vangali, Novikov and other Russian Consuls in European part of Turkey about the situation in Serbia and relations between Turkey and Serbia, about the civil disturbance in Bulgaria, about the concentration of Polish emigrants from Russia and Poland in Jassy and their activities in the Balkans, and about the migration of the Molokan sectarians from Dobruja to Russia.“
 
Creator: Offenberg Vlangali Novikov
Note: Handwritten Serbia; Bulgaria; Jassy; Russia; Poland; Balkans; Dobruja
 
Despre Dan-Eugen Șambra 
 
S-a născut în Constanţa, în martie 1950. A absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân“ și Facultatea de Automatică şi Calculatoare Bucureşti. În august 1986, a emigrat oficial cu familia în Germania, unde a lucrat, până la pensionare, la Siemens AG (din 2004, cu titlul Senior Engineer). A proiectat şi a pus în funcţiune proiecte de automatizare şi software diverse pe patru continente. La începutul anului 2011, a demarat ca administrator un forum despre istoria României / Dunăre / M. Neagră (design & structură proprie) - romaniaforum.info.
 
facebook.com/Dan.Sambra.1/ 
 
facebook.com/Dan.Sambra.2
 
Citeşte şi:

Dan Şambra şi file de istorie dobrogeanã

Dobrogea. File de istorie​
 
Dobrogea - File de istorie Pagini din trecutul orașului Kustendje / Constanța. Partea a III-a - 1846- 1855
 
Dobrogea - File de istorie Pagini din trecutul oraşului Constanţa. Partea a II-a - 1840 - 1846
 
Dobrogea - File de istorie Pagini din trecutul oraşului Constanţa. Partea I - până la 1840 (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii