Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
20:02 18 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (1)

ro

08 Jul, 2013 00:00 2234 Marime text
Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
Conform procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, „din iunie 2004 şi până în prezent“ (n.r. 15.12.2008 - data menţionată în cercetarea DNA), „învinuitul N.C. (n.r. Nicuşor Constantinescu) a îndeplinit şi îndeplineşte în continuare funcţia de autoritate a administraţiei publice locale - preşedinte al CJ (n.r. Consiliul Judeţean) Constanţa - conform dispoziţiilor art. 122 din Constituţia României şi art. 114 şi următoarele din Legea nr. 215/2001 a Administraţiei publice locale“. DNA mai arată că, „în cadrul exercitării funcţiei, înv. N.C. (Nicuşor Constantinescu) are îndatoriri, printre altele şi pe acelea de a reprezenta judeţul în relaţiile cu alte autorităţi publice, persoane juridice şi fizice, asigurarea, respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor C.J. (n.r. Consiliul Judeţean), precum şi a altor acte normative, de a asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor C.J. (n.r. Consiliul Judeţean) şi analiza periodic stadiul îndeplinirii acestora, de a coordona şi controla activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea C.J. (n.r. Consiliul Judeţean), de a exercita funcţia de ordonator principal de credite, de întocmire a proiectului bugetului propriu al judeţului, de urmărire a modului de realizare a veniturilor bugetare, de a prezenta C.J. (nr. Consiliul Judeţean), anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi a hotărârilor Consiliului şi alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de C.J. (n.r. Consiliul Judeţean)“, se mai arată în cercetarea celor de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Mai mult decât atât, conform magistraţilor, „în raport de acest cadru normativ, înv. N.C. (n.r. Nicuşor Constantinescu), în exercitarea funcţiei publice pe care o deţine, nu şi-a îndeplinit îndatoririle ce-i reveneau la nivelul cerinţelor impuse, ceea ce a fost de natură a aduce prejudiciu RAJA Constanţa“.
 
„Filmul“ magistraţilor
 

„SC RAJA SA Constanţa se află în subordinea C.J. (n.r. Consiliul Judeţean) Constanţa, iar prin Hotărârea CJ nr. 74/25.05.2007, societatea a fost transformată şi în operator regional pe servicii comunitare de utilitate publică pentru alimentarea cu apă şi canalizare. Astfel, între Guvernul României şi Comisia Europeană s-a convenit şi s-a încheiat Memorandumul de finanţare privind asistenţa financiară nerambursabilă ce urma a se acorda prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) referitor la Măsura «Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa». Memorandumul de finanţare a fost semnat la Bruxelles la 16.11.2000 şi la Bucureşti la data de 22.12.2000 şi s-a ratificat prin Legea nr. 497/2001. Măsura ISPA precizată mai sus cu nr. 2000 /RO /16 /P/PE/003, a fost o prioritate a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi avea ca obiectiv protejarea Mării Negre şi a zonei de coastă Constanţa de poluarea generată de deversarea apelor de canalizare netratate şi a apelor industriale uzate, prin realizarea de staţii de epurare, cât şi îmbunătăţirea infrastructurii de canalizare în scopul reducerii pierderilor şi a deversărilor subterane. În aceste condiţii, C.J. (n.r. Consiliul Judeţean) Constanţa, prin hotărârea nr. 117/30.11.2000 a aprobat obiectivul de investiţii numit «Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare în scopul protejării Mării Negre şi a zonei litorale Constanţa», obiectiv prezentat şi acceptat pentru finanţare nerambursabilă, în sensul celor convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană prin Memorandumul amintit“, potrivit DNA, care mai arată că „acest act juridic de finanţare nerambursabilă acordată, a impus condiţii ferme referitor la implementare şi finanţare a Măsurii, pentru statul Român, C.J. Constanţa (beneficiar local) şi RAJA (beneficiar final)“.
 
Contract avizat şi de Ministerul Mediului
 
„Conform Legii nr. 497/2001 de ratificare a Memorandumului de finanţare nerambursabilă, ISPA contribuia, sub forma asistenţei financiare la finanţarea Măsurii nr. 2000/RO/16/P/PE/003 («Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa») pentru perioada 2000-2007, cu o valoare maximă a asistenţei de 72.417.490 Euro.
În concret, Memorandumul de finanţare nerambursabilă s-a aplicat prin Contractul de Implementare ce s-a încheiat la 16.06.2003, între Ministerul Finanţelor Publice - reprezentat de OPC Phare (OPCP) în calitate de Agenţie de Implementare, C.J. Constanţa în calitate de Beneficiar Local (BL) şi RAJA (RAJA) de sub autoritatea C.J. Constanţa, în calitate de Beneficiar Final (BF). Contractul de Implementare a fost avizat şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului în calitatea sa de Autoritate competentă (sub aspectele de mediu). Prin dispoziţiile art. 5 din contract s-a stabilit că obiectul acestuia îl constituie stabilirea cadrului de implementare a Măsurii, respectiv delegarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de la Agenţia de Implementare (AI) către Beneficiarul Final (BF) şi Beneficiarul Local (BL). În preambulul Contractului de Implementare, ca şi cadru general de derulare a obligaţiilor asumate, au fost inserate acordurile şi înţelegerile reciproce, anume: Acordul cadru încheiat între Comisia Europeană şi Guvernul României la 12 martie 1991; Memorandumul de finanţare încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană în anul 2000 (Bruxelles -16 noiembrie şi Bucureşti - 22 decembrie), privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin ISPA pentru Măsura intitulată «Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa», ratificat prin Legea nr. 497/2001; Contractul de împrumut nr. 894 încheiat între Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi RAJA la 18.11.2000, amendat la data de 09.05.2002; Contractul de Garantare şi Suport al Proiectului nr. 894 încheiat între Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi C.J. Constanţa la 18.11.2000, amendat la data de 09.05.2002. Prevederile privind implementarea au fost cuprinse în anexele Memorandumului de finanţare nerambursabile, ca parte integrantă a acestuia, asa cum s-a stabilit şi prin Legea nr. 497/2001. Astfel, anexa nr. I se referă la descrierea măsurii, anexa II la planul de finanţare, anexa III1 la aspecte financiare privind implementarea ISPA, anexa III2 la eligibilitatea cheltuielilor pentru măsuri finanţate prin ISPA, anexa III3 la modelul de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar, fizic şi solicitarea de modificări, anexa III4 la acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, anexa III5 la acordul cu privire la nereguli şi recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA şi anexa III6 la cerinţe privind informarea şi publicitatea. Dispoziţiile anexei III, ţinând cont de stările şi situaţiile de fapt ale dosarului, obiect al urmăririi penale, se referă cu precădere la eligibilitatea categoriilor de cheltuieli legate de studii de fezabilitate, planificare, proiectare, impactul asupra mediului, pregătirea terenului, construcţii, utilaje, instalaţii, testare, instruire, management, măsuri compensatorii, tipuri de cheltuieli specificate în memorandum, informare, publicitate şi nereguli, care în înţelesul memorandumului de finanţare nerambursabilă, reprezintă orice încălcare a acestuia, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale, ori grupă de cheltuieli nejustificată“, potrivit DNA.
 
„Obligaţii directe“
 
Tot organele de anchetă mai arată în cercetarea lor că, potrivit „prevederilor Contractului de Implementare încheiat la 16.06.2003, între Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP), C.J. Constanţa (în calitate de Beneficiar Local - BL) şi RAJA (în calitate de Beneficiarul Final -BF)“, cei de la Anticorupţie au mai reţinut că CJ Constanţa avea drepturi şi obligaţii constând în: „Art. 4.2.4 - obligaţiile sale asumate prin prezentul contract sunt obligaţii directe numai ale BL şi nu reprezintă, direct sau indirect, obligaţii ale Statului Român; Art. 7.2.1 - va sprijini Beneficiarul Final să îndeplinească condiţiile necesare pentru iniţierea şi executarea lucrărilor, îşi va asuma răspunderea pentru emiterea în timp util a aprobărilor, autorizaţiilor de construire, permise şi licenţe; Art. 7.2.2 - va sprijini Beneficiarul Final pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată ale acestuia, în conformitate cu prevederile art. 11 din prezentul Contract; Art. 7.2.4 - va supraveghea îndeplinirea obligaţiilor Beneficiarului Final şi va lua măsurile necesare în cazul în care acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile. Art. 11.13 - de a include (aloca), în propriul buget, necondiţionat şi irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată ale Beneficiarului Final. Art. 18.2 - răspunzător pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligaţii care îi revine prin prezentul Contract“.
 
„Prin încheierea Contractului ISPA“
 
„Realizarea obiectivului de investiţii Conducte de descărcare în mare pentru staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud (Contract B), parte din Măsura «Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în scopul protejării Mării Negre şi a zonei litorale Constanţa», s-a făcut“, spun procurorii DNA, „prin încheierea Contractului ISPA nr.… între Serviciul Central de Finanţare şi Contracte, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în calitate de Angajator şi SC ASA cu sediul social în Atena - Grecia în calitate de Contractant“. Mai mult decât atât, DNA continuă: „Clauzele contractuale au stabilit că Beneficiar este RAJA, iar cofinanţator este C.J. Constanţa şi Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, în numele Comisiei Europene“.
 
„Cartea Galbenă“
 
„S-a convenit şi stabilit că din contract fac parte dispoziţiile Contractului de Implementare şi condiţiile generale şi particulare contractuale (Cartea Galbenă). Preţul contractului a fost convenit la valoarea de 18.859.446,09 Euro asigurat din fonduri ISPA în procent de 78,053% şi din fondurile C.J. Constanţa în procent de 21,847%, ce erau disponibile cu începere din anul 2006. Plăţile se efectuau în Euro în contul Contractantului, cererile se trimiteau Beneficiarului Final şi se plăteau de Angajator. Condiţiile Generale şi Particulare Contractuale (Cartea Galbenă) stipulează: Instrucţiunile Inginerului - acesta poate da instrucţiuni către contractor, necesare executării lucrărilor şi remedierea defecţiunilor. Pe de altă parte, conform subclauzei contractuale 3.5., Inginerul are abilitarea de a aproba şi hotărî unele probleme, cu consultarea ambelor părţi, în scopul ajungerii la acord. În caz de lipsă a acordului, Inginerul ia o hotărâre conformă clauzelor contractuale cu luarea tuturor circumstanţelor relevante“, potrivit DNA. Aceeaşi sursă mai arat că „inginerul, conform dispoziţiilor art. 3.1.18 din Contractul de Implementare încheiat la data de 16 iunie 2003, înseamnă «Contractorul de servicii» ca societate a cărei ofertă este acceptată de Angajator în vederea asigurării Serviciilor de Coordonare şi Supervizare a Lucrărilor (acesta reprezintă o persoană juridică neutră, de arbitraj între părţi referitor la îndeplinirea obligaţiilor contractuale)“.
 
„Plată compensatorie lunară“
 
DNA mai arată că, „prin clauza contractuală 14.7, s-a prevăzut că, în situaţia în care contractorul nu primeşte plata, acesta este îndreptăţit să primească o plată compensatorie lunară în valoare cumulată pe perioada întârziată“. „De asemenea, a fost convenit, în caz de nerespectare a obligaţiilor asumate referitor la plăţi ori alte dispoziţii, posibilitatea Contractorului de a suspenda lucrările sau încetini ritmul acestora, după înaintarea către Angajator a unei note în decurs de 21 zile, extinderea lucrărilor pentru perioada întârziată, să beneficieze de costurile suportate, plus un profit rezonabil ce se va include în preţul de contract sau chiar să rezilieze contractul, toate sub condiţia înaintării notei aferente către Inginer
(persoana neutră de arbitraj). Memorandumul de finanţare nerambursabilă a fost amendat prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 303/2007 (amendament nr. 6) în sensul că data de finalizare a investiţiei «Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa» a fost prelungită până la 31.12.2010. Au fost stabilite, de asemenea, costuri eligibile în valoare de 77.245.323 Euro, din care 57.933.992 Euro finanţare ISPA, 3.927.248 Euro finanţare prin autoritatea locală (C.J.) şi 15.384.083 Euro împrumut de la BEI“, conform procurorilor.
 
Sintetizând...
 
Direcţia Naţională Anticorupţie mai arată că, „sintetizând cadrul de derulare a investiţiei, stabilit prin Legea nr. 497/2001 de ratificare a Memorandumului de finanţare nerambursabilă, convenit între Comisia Europeană şi Guvernul României, Contractul de implementare şi contractul încheiat între Angajator (MFP) şi Contractant (A.S.A. Grecia) se evidenţiază, fără nicio îndoială, că autoritatea locală (C.J.) - ordonatorul principal de credite - înv. N.C., în calitate de cofinanţator, avea obligaţii certe în sensul de a aloca (include) în propriul buget, necondiţionat şi irevocabil fondurile necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată, de a răspunde pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligaţii care reveneau din actele juridice menţionate. Aceste obligaţii, conform prevederilor art. 4.2.4. din Contractul de Implementare erau obligaţii directe numai ale Beneficiarului Local (C.J.). De asemenea, aceste obligaţii rezultă şi din dispoziţiile Legii nr. 215/2001 a Administraţiei publice locale (art. 104), potrivit cărora înv. N.C., în calitatea sa de preşedinte al C.J. Constanţa şi ordonator principal de credite era ţinut să aducă la îndeplinire reglementările legale, hotărârile C.J., analiza periodică a îndeplinirii acestora, de a controla şi coordona activitatea, de a întocmi bugetul propriu al judeţului, de a urmări realizarea veniturilor bugetare şi de a prezenta rapoarte cu referire la îndeplinirea atribuţiilor proprii stabilite prin lege, hotărâri ale C.J. ori alte sarcini date de C.J. Întrucât înv. N.C. nu şi-a îndeplinit îndatoririle ce-i revin din exercitarea funcţiei şi însărcinările încredinţate, ceea ce a avut drept consecinţă producerea unui prejudiciu în patrimoniul RAJA Constanţa, fostul preşedinte al C.J. Constanta D.S. a făcut un denunţ, prin care a cerut efectuarea urmăririi penale faţă de înv. N.C. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, deoarece, cu ştiinţă, nu a îndeplinit obligaţiile ce-i reveneau în sensul refuzului de a plăti o parte din cofinanţarea investiţiei şi prejudicierea RAJA Constanţa cu suma de 1.088.893,23 Euro. SC RAJA Constanţa, la 24.08.2007, a făcut plângere penală prin care a solicitat efectuarea urmăririi penale în legătură cu derularea investiţiei promovată prin Măsura ISPA, deoarece a fost prejudiciată cu suma de 1.006.658,97 Euro“, potrivit DNA.
 
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea cercetărilor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie realizate în acest dosar.

Ti-a placut articolul?

Comentarii