Frazele-soc din rechizitoriul lui Mazare

Anchetatorii susţin că a existat o „rezoluţie infracţională" a edilului şi a celorlalţi acuzaţi, pentru „obţinerea unor importante avantaje patrimoniale"

„Dobânditor de terenuri provenite din infracţiuni" - aceasta este sintagma cu care procurorii anticorupţie îl „gratulează" pe primarul Radu Mazăre încă de pe primele pagini ale rechizitoriului prin care acesta a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie. De menţionat că, până la pronunţarea unei hotărâri definitive în cauză, edilul, alături de celelalte persoane acuzate, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Sintagma folosită de anchetatori, deşi poate părea şocantă, este însoţită pe parcursul numeroaselor pagini ale rechizitoriului de altele din acelaşi registru. Reunite, acestea pot forma aşa-numitele fraze-şoc ale rechizitoriului, care ar contura, în viziunea procurorilor, activitatea infracţională de care DNA îi acuză pe primar şi pe apropiaţii acestuia, cu privire la retrocedările în baza Legii 10/2001. „(...) Învinuiţii şi complicii lor au obţinut importante avantaje patrimoniale ce constau în terenuri şi în sumele de bani obţinute din vânzarea unora dintre acestea", anunţă procurorii DNA în primele pagini ale rechizitoriului (p. 21). Mai mult decât atât, aceştia au ajuns la concluzia că s-ar părea că, la Constanţa, retrocedările terenurilor preluate abuziv au condus la înfiinţarea unei „grupări infracţionale", care ar fi dezvoltat un adevărat modus operandi pentru a-şi pune planurile în aplicare. Frazele-şoc folosite de anchetatori în acest sens sunt multiple.

„Îndestularea, fără limite"

Primele dintre acestea se regăsesc încă de la începutul rechizitoriului, DNA afirmând că, „în raport cu situaţiile de fapt stabilite ce privesc cazurile de retrocedări şi împroprietăriri asupra plajei, s-au conturat mai multe moduri de operare infracţională" (p. 25). De altfel, procurorii vorbesc chiar despre o „îndestulare, fără limite, a intereselor învinuiţilor": „S-a procedat contrar prevederii legale menţionate (Legii 10/2001, n.r.) deoarece restituirile în natură nu ar fi permis decât restituirea, cel mult, a unei suprafeţe egale cu cea notificată, dar care nu ar fi fost suficientă pentru îndestularea, fără limite, a intereselor învinuiţilor, pentru sine şi pentru alţii" (p. 27). Pe măsură ce cazurile de retrocedare şi modul în care au fost înfăptuite acestea sunt descrise amănunţit de anchetatorii DNA, aceştia au ajuns la concluzia că ar fi existat chiar o „rezoluţie infracţională" pentru „obţinerea unor importante avantaje patrimoniale, atât pentru sine de către unii dintre învinuiţii cu atribuţii directe şi responsabilităţi în activitatea de retrocedare, cât şi pentru alţii, a căror participaţie penală sub forma complicităţii a fost esenţială pentru atingerea acestui scop" (p. 32).

Regia retrocedărilor

Din cele expuse de anchetatori, s-ar părea că între persoanele puse sub acuzaţie în legătură cu retrocedările de la Constanţa, mai exact între angajaţii din primărie şi cei care au fost numiţi de procurori complicii acestora, ar fi existat un schimb de informaţii complex, în baza unei regii bine puse la punct. „Semnificative în explicarea modului de a opera al grupului de învinuiţi constituiţi în sânul Primăriei Constanţa şi cel al complicilor lor din afară, constând în comunicarea de la unii la alţii de date privind persoanele îndreptăţite, în legătură cu care au conturat posibilitatea unor restituiri nelegale de terenuri, în suprafeţe mai mari decât cele la care acestea aveau dreptul, pentru a-şi satisface interesul imobiliar urmărit, sunt atât aspectele relatate anterior, cât şi împrejurarea ulterioară contactării de către Giurgiucanu, referitoare la «intenţia» învinuitei Barbu Paraschiva, comunicată învinuitului Tudorache Răsvan Mircea, telefonic, de către un bărbat necunoscut, pentru cumpărarea mai multor terenuri ce urmează a-i fi retrocedate. Din aceste situaţii, învinuitul Tudorache Răsvan Mircea a înţeles că persoanele care l-au contactat cunoşteau numărul telefonului său mobil, că a revendicat terenuri, că există şanse să fie pus în posesie şi că aceste date nu le puteau afla decât de la învinuita Dospinescu Daniela Ramona" (p.34). Referitor la beneficiile pe care primarul şi apropiaţii săi le-ar fi obţinut în urma retrocedărilor terenurilor preluate abuziv către persoanele îndreptăţite, cel mai sugestiv exemplu pare să fie cel al vărului primarului, Basarab Popa. „Este semnificativ", afirmă procurorii la pagina 53 din rechizitoriu, „şi demonstrează participaţia penală la abuzul în serviciu contra intereselor publice, comis de învinuiţii membri ai Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, cazul de complicitate ce-l priveşte pe învinuitul Popa Basarab, văr primar cu învinuitul Mazăre Radu Ştefan, care a urmărit şi a dobândit, prin firmele SC Pomacost SA, a sa, şi SC Aqualand SA, la care era acţionar, atât ca persoană fizică, cât şi cu firma proprie, avantaje patrimoniale nelegale, dar semnificative, materializate în proprietatea asupra unor terenuri care au constituit fundamentul dezvoltării unor afaceri deosebit de profitabile". „Situaţiile prezentate evidenţiază indubitabil nu numai legăturile dintre învinuiţii autori şi dintre aceştia şi complici, dar şi perseverenţa cu care au acţionat pentru atingerea scopului urmărit, dobândirea proprietăţii asupra unor vaste suprafeţe de terenuri intravilane, pe care nu le puteau obţine pe căi legale", concluzionează anchetatorii.

Preţuri mai mult decât derizorii

„(...) Prin subevaluare", afirmă anchetatorii, „s-a urmărit ca echivalentul valoric în limitele căruia se vor atribui terenuri în compensare să includă o suprafaţă de teren care să satisfacă interesele imobiliare frauduloase ale grupării infracţionale". Mai mult decât semnificativ în acest sens, mai ales cu privire la amploarea pe care se pare că a avut-o subevaluarea terenurilor retrocedate, este cazul lui Alexandru Octavian Şerban, pus de asemenea sub acuzare în acest dosar. „În privinţa interpusului învinuit Şerban Alexandru Octavian, complicitatea acestuia la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice şi coautoratul la asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni este demonstrată de acceptarea de către acesta a posturii de «cumpărător» a 24 de terenuri - situate în Constanţa, în Staţiunea Mamaia, central, pe malul lacului Siutghiol, pe faleza Litoralului Mării Negre, în zone cu deosebit potenţial industrial, comercial, turistic, de interes pentru servicii şi construcţii de locuinţe de lux - care totalizează imensa suprafaţă de 146.342,62 mp, la preţuri ce nu pot fi caracterizate nici chiar derizorii sau neserioase, care nu au nimic comun cu scopul speculativ specific tranzacţiilor imobiliare cu acest gen de bunuri". Totuşi, foarte interesant este faptul că, potrivit rechizitoriului, „(...) subevaluarea a fost dirijată şi controlată tocmai de către cei implicaţi în mod direct în aplicarea legii, primar şi membrii comisiei constituită în acest scop". Nu în ultimul rând, se pare că şi Cristi Borcea, preşedintele executiv al FC Dinamo, ar fi beneficiat din plin de respectivele subevaluări. Acesta, conform procurorilor anticorupţie, „pentru 124 euro, a fost împroprietărit cu 19.669,05 mp terenuri, ale căror valori, chiar subevaluate (...), însumează 1.067.604 euro". „Aspectele prezentate anterior, coroborate şi cu cele ce vor fi redate în continuare, vin să întregească un alt act, dar nu ultimul, al vastei arii infracţionale dezvoltate şi desăvârşite de învinuiţi, în câmpul căreia (...) s-au manifestat printr-o diversitate de acţiuni, ce caracterizează un modus operandi elaborat, a cărui aparenţă de legalitate a fost înfrântă de propriile fapte şi acte cu profund conţinut ilicit penal, comise cu scopul obţinerii de interese patrimoniale pentru sine şi pentru alţii", concluzionează anchetatorii, într-o altă frază-şoc, la finalul rechizitoriului.