Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
23:33 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Exclusivitate Interviu cu şeful Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime

ro

22 Dec, 2014 00:00 7240 Marime text
ZIUA de Constanţa vă prezintă un interviu în exclusivitate realizat cu şeful Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime (SCCOPM), comisarul-şef Nicolae Bărbuceanu. Puţini sunt cei care ştiu că acest serviciu gestionează date cu caracter secret, ca orice formaţiune componentă a sistemului de siguranţă naţională, şi că a luat fiinţă ca măsură în planul strategic al M.A.I. de întărire a capacităţii de reacţie a structurilor de combatere a criminalităţii organizate şi a terorismului împotriva ameninţărilor pe cale maritimă la frontierele externe ale României şi, implicit, ale Uniunii Europene. Tot în cadrul acestui interviu exclusiv, comisarul-şef Nicolae Bărbuceanu a vorbit despre cooperarea SCCOPM cu serviciile de informaţii din România, dar şi despre cauze penale complexe în care au fost stabilite prejudicii mari aduse bugetului de stat, unele de ordinul zecilor de milioane de euro

Pentru cei ce nu ştiu, cu ce se ocupă Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime?

Atribuţiunile Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime sunt de cunoaştere, prevenire şi cercetare a faptelor penale săvârşite în porturile maritime româneşti de grupurile infracţionale organizate. În speţă, de combatere a marii evaziuni fiscale, a finanţării terorismului şi spălării banilor, a contrabandei, a traficului de persoane şi a migraţiei ilegale pe mare şi, nu în ultimul rând, a traficului internaţional de droguri pe mare.

Care este sectorul de activitate al Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime?

Poliţiştii Serviciului au în responsabilitate porturile maritime comerciale şi turistice româneşti, pe segmentul de litoral cuprins între Mangalia şi Midia. Legea însă nu ne îngrădeşte să acţionăm şi dincolo de aceste limite de spaţiu, atunci când situaţia operativă o impune. De asemenea, legea ne permite să investigăm şi alte fapte penale, pe lângă cele enumerate mai sus, care se manifestă în porturile maritime, fie că sunt sau nu circumscrise criminalităţii organizate, dacă necesităţile muncii reclamă acest lucru.

Câţi angajaţi are Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime?

Îi putem număra pe degetele mâinilor mele, împreună cu ale dumneavoastră. Doresc să subliniez faptul că oamenii sunt cea mai importantă resursă a acestui serviciu, fiecare dintre colegii mei este un poliţist care îşi face treaba cu profesionalism şi dedicaţie. Împreună suntem un grup unit care a reuşit să destructureze grupări importante de criminalitate organizată. De asemenea, un rol important în activitatea noastră îl are cooperarea cu celelalte structuri de aplicare a legii, munca noastră înscriindu-se în efortul naţional de prevenire şi combatere a infracţionalităţii. 

SCCOPM este un serviciu secret? Dacă da, de ce?

Nu, nicidecum, este o structură poliţienească judiciară, subordonată nemijlocit Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Ea gestionează însă date cu caracter secret, ca orice formaţiune componentă sistemului de siguranţă naţională. Vreau să remarc totuşi că serviciul a fost înfiinţat, în anul 2010, ca măsură în planul strategic al M.A.I. de întărire a capacităţii de reacţie a structurilor de combatere a criminalităţii organizate şi terorismului împotriva ameninţărilor pe cale maritimă la frontierele externe ale României şi, implicit, ale Uniunii Europene.

Suntem în plin proces în care România trebuie să-şi menţină credibilitatea în rândul partenerilor din ţările UE, în privinţa capabilităţii de a controla fenomenul infracţional major la frontiera maritimă externă. Or, înfiinţarea acestui serviciu în Portul Constanţa a produs o reacţie ultra-pozitivă din partea autorităţilor judiciare din ţările membre UE şi din SUA. Pe parcursul celor patru ani de funcţionare, au fost iniţiate şi documentate în comun cu ataşaţii de interne de pe lângă ambasadele SUA, Marii Britanii, Franţei şi Spaniei mai multe cauze penale complexe, în care Portul Constanţa a fost înscris pe ruta unor transporturi de droguri şi de ţigări, către alte ţări ţintă din Europa şi nu numai. Seriozitatea şi disponibilitatea pe care poliţiştii SCCOPM au manifestat-o şi-au pus amprenta în planul încrederii partenerilor noştri. În plan intern, serviciul cooperează cu toate instituţiile statului cu atribuţiuni în porturile maritime româneşti, dar şi cu cele civile.

Cum cooperaţi cu serviciile de informaţii din România?

Complexitatea situaţiei operative, precum şi importanţa strategică pe care o are Portul Constanţa implică o cooperare foarte strânsă cu structurile de suport informativ. Nu este mai puţin adevărat că Portul Constanţa prezintă importanţă şi atractivitate - însă dintr-o altă perspectivă decât a noastră - pentru mediile infracţionale interne şi internaţionale, care, în cele mai multe dintre cazuri, îşi dau mâna.

Prin Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Plecând de la aceste premise, începând cu vara anului 2011, prin Hotărâre a CSAT, la nivelul Portului Constanţa funcţionează un grup de lucru operaţional. În cadrul grupului conlucrează, sub coordonarea DIICOT, poliţişti din Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime, Centrul Trident, compus din lucrători ai Poliţiei de Frontieră şi ai Vămii, precum şi personal desemnat din SRI şi DIPI. De asemenea, conlucrăm eficient cu Garda de Coastă şi cu Autoritatea Vamală.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime?

Cele mai grave manifestări infracţionale de competenţa SCCOPM identificate în porturile maritime româneşti sunt cele de natură economico- financiară. Acestea sunt generate, în special, de importurile de mărfuri.

Aş vrea însă să fac aici o precizare. Am observat în spaţiul public, informaţii, din diferite surse, conform cărora în Portul Constanţa s-ar derula cea mai mare evaziune fiscală din România. Atât poliţiştii de la Combaterea criminalităţii organizate, cât şi colegii noştri de la Serviciul de Poliţie Transporturi Maritime au investigat cauze penale complexe în care au fost stabilite prejudicii mari aduse bugetului de stat, unele de ordinul zecilor de milioane de euro. Stigmatul însă nu trebuie pus pe Portul Constanţa ca sursă de infracţionalitate, fiindcă, în cazul importurilor de mărfuri, inclusiv al celor containerizate, evaziunea fiscală nu se consumă în Port.

„Porturi cu regim de zonă liberă pe întreaga suprafaţă desfăşurată“

Se poate spune altceva: că, începând cu anul 2007, Porturile Constanţa şi Constanţa Sud Agigea au devenit porturi cu regim de zonă liberă pe întreaga suprafaţă desfăşurată. În consecinţă, mărfurile coborâte de pe vapor, atât cele cargo, cât şi cele containerizate se află, pe toată perioada staţionării şi depozitării, în port în regim de supraveghere vamală, nefiind incidente legii fiscale. Abia după efectuarea formalităţilor vamale şi plecarea mărfurilor spre destinaţie, acestea capătă un regim fiscal.

În multe dintre situaţii, am stabilit că, până la a fi puse în vânzare, en gros sau en detail, mărfurile  parcurg, însă doar „în hârtii”, circuitul comercial al mai multor firme, unele fantomă. În acest fel, agenţii comerciali, fie ei români sau străini, îşi reglează - în detrimentul bugetului statului  - diferenţa dintre preţul subevaluat al produsului declarat în vamă şi mărirea artificială a acestuia. Rezultă, astfel, vorbind strict despre importuri ori achiziţii intracomunitare, că evaziunea fiscală nu se consumă în Portul Constanţa, ci pe tejgheaua comerciantului.

„Metode de a obţine rapid bani mulţi“

La export, fenomenul evazionist a fost întreţinut de comerţul extern cu lemn, fier vechi şi mai ales cu cereale. În urma schimbării cadrului legislativ, s-au redus pârghiile fraudării statului, însă lupta împotriva activităţilor infracţionale continuă. Mă refer aici la suspendarea aplicării normelor legale prin care statul, în perioada 2003-2011, a restituit TVA comercianţilor în cazul exportului de cereale. Este lesne de înţeles că mulţi comercianţi de cereale s-au constituit în grupuri infracţionale, căutând metode de a obţine rapid bani mulţi, înşelând statul. Astfel, aceştia achiziţionau, direct de pe câmp, de la agricultori, sau din Bulgaria, cereale „la negru”, pe care, ulterior, le înregistrau succesiv în mai multe societăţi, cele mai multe de tip fantomă, după care le vindeau în port marilor exportatori. Prin acest mod, creşteau artificial preţul de cost al cerealelor, deducându-şi ilegal TVA. Spre exemplu, o singură grupare infracţională, constituită din cetăţeni români, greci şi bulgari, cercetată penal de noi în urmă cu doi ani, a prejudiciat bugetul statului cu peste 180 de milioane de euro.

Aşa cum am spus, acest gen de activitate ilicită a fost estompat prin suspendarea taxării TVA pentru cerealele exportate, însă evazioniştii caută permanent noi metode de câştiguri nemuncite. 

Doresc să subliniez faptul că evoluţia şi mutaţiile survenite în planul fenomenului infracţional prin porturile maritime româneşti sunt atent monitorizate de poliţiştii de la Combaterea criminalităţii organizate, împreună cu partenerii noştri din Grupul de Lucru Operaţional.

Ti-a placut articolul?

Comentarii