Cine este judecătorul care l-a eliberat pe Aurel Papari

Printr-o informare oficială, Universitatea „Andrei Şaguna“ a respins acuzaţiile de şantaj care au fost aduse în mod public preşedintelui unităţii de învăţământ superior, prof. univ. dr. Aurel Papari
 
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa continuă cercetările specifice în dosarul 7467/P/2017, unde Aurel Papari, preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna“ (UAŞ) din Constanţa, este suspectat că ar fi condiţionat susţinerea unui examen de plata unei datorii financiare mai vechi, în cuantum de 500 de lei.
 
Aurel Papari a fost reţinut şi prezentat instanţei de judecată, cu propunere de arestare preventivă. Solicitarea a fost trimisă spre soluţionare Judecătoriei Constanţa, ulterior aceasta fiind repartizată completului de judecată prezidat de judecătorul Alexandru Bogdan Arhip.
 
Potrivit anchetatorilor, la data de 30 iunie a.c., poliţiştii Secţiei 3 Poliţie Constanţa şi lucrătorii Biroului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Constanţa au realizat un flagrant la sediul unei unităţi de învăţământ superior din municipiul Constanţa, în urma căruia l-au reţinut pe P.A , în vârstă de 69 de ani, preşedintele respectivei instituţii. Astfel, la data de 28 iunie a.c., o femeie în vârstă de 44 de ani, din Năvodari, a sesizat poliţiştii de la Secţia 3 Poliţie Constanţa că respectivul bărbat îi condiţionează susţinerea unui examen de plata unei datorii financiare mai vechi, în cuantum de 500 de lei.
 
Printr-o informare oficială, Universitatea „Andrei Şaguna“ a respins acuzaţiile de şantaj care au fost aduse în mod public preşedintelui unităţii de învăţământ superior, prof. univ. dr. Aurel Papari.
 
„În fapt, a fost vorba de o provocare, ce reiese evident dintr-o simplă relatare a faptelor incriminate. Potrivit unei practici curente a Universităţii «Andrei Şaguna», de încurajare a absolvenţilor Facultăţii de Psihosociologie în practicarea meseriei pentru care dobândesc competenţe în timpul studiilor, acestora le sunt puse la dispoziţie, prin contracte de închiriere, spaţii adecvate în care să poată desfăşura activităţi de consiliere. Aceste spaţii se află vizavi de sediul universităţii şi le sunt puse la dispoziţie contra unei sume modice de 100 de lei pe lună. Este evident că alternativa de a-şi găsi singuri spaţii pentru practicarea meseriei este mult mai costisitoare. Una dintre absolventele care au încheiat contracte de acest fel, în acelaşi timp studentă la master la UAŞ, a văzut în această oportunitate, ce i-a fost oferită generos de universitate, un prilej de a face o speculaţie. Astfel, a subînchiriat, în mai multe ocazii, spaţiul respectiv, unei firme, pentru cursuri (plătite) de formare, fapt ce încălca prevederile exprese ale contractului încheiat cu universitatea. De aceea, ca urmare a constatării acestor abateri, în luna mai, masteranda, recunoscând încălcarea contractului şi prejudiciul adus, a acceptat să plătească suplimentar suma de 500 de lei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare de funcţionare, în repetate rânduri, a spaţiului, cu încălcarea, cu bună ştiinţă, a condiţiilor contractuale“, potrivit reprezentanţilor Universităţii „Andrei Şaguna“.
 
„Dacă Universitatea «Andrei Şaguna» ar fi avut intenţia de a face profit de pe urma acestor spaţii, şi nu de a da o şansă absolvenţilor săi de a pătrunde pe piaţa muncii, în domeniul lor de competenţă, este evident că le-ar fi putut închiria cu sume mai mari de 100 de lei pe lună. Ajunsă la finalizarea studiilor de master, studenta a făcut cerere să susţină examenul de disertaţie, fără să plătească suma datorată de aproape trei luni, de 500 de lei, corespunzătoare activităţilor desfăşurate în spaţiul închiriat de la UAŞ. Cu toate că avea cererea de susţinere a disertaţiei avizată de secretariatul instituţiei, cerere cu care s-ar fi putut prezenta la casierie să achite taxa corespunzătoare examenului, masteranda nu a făcut acest lucru şi a reclamat la poliţie că a fost condiţionată de plata celor 500 de lei din contract şi s-a prezentat la casieria universităţii plătind această sumă, pentru care i s-au eliberat documente justificative. Ulterior, la descinderea poliţiei, s-a constatat că respectivele bancnote plătite la casierie erau marcate cu inscripţia şantaj, iar preşedintele UAŞ, Aurel Papari, care nu are, conform regulamentului instituţiei, nicio atribuţie în privinţa organizării examenelor de licenţă şi disertaţie, neputând împiedica înscrierea unui student la examenul de licenţă şi/sau disertaţie, a fost reţinut, din punctul nostru de vedere, abuziv. Nu înţelegem cum poate fi acuzat de şantaj şi reţinut preşedintele unei instituţii de învăţământ superior pentru plata unei sume prevăzute într-un contract şi plătită la casierie, cu eliberarea de factură şi chitanţă“, au mai transmis reprezentanţii Universităţii „Andrei Şaguna“.
 
Citeşte şi: 
 
Un magistrat din Constanţa suspendat pentru trei luni, la judecată cu Inspecţia Judiciară
 
Judecătorul Alexandru Bogdan Arhip este magistratul care a fost suspendat din funcţie pe o perioadă de trei luni, de către CSM. În prezent, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României se află un dosar în care Alexandru Bogdan Arhip a atacat decizia CSM. Până la acest moment, ÎCCJ nu a stabilit un prim termen.
 
Amintim că judecătorul constănţean Alexandru Bogdan Arhip a ajuns în atenţia Inspecţiei Judiciare după ce, în repetate rânduri, a citat cu mandate de aducere copiii care ar fi fost abuzaţi în cadrul „Grădiniţei Groazei“ din Constanţa, pentru a fi audiaţi în calitate de părţi vătămate în proces.
 
În concret, judecătorul a fost sancţionat pentru „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii“.