Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:53 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Bola - „Nu am primit nicio înştiinţare de la DNA” Ilegalităţi cu duiumul în privinţa despăgubirilor din Cadrilater (document)

ro

11 Feb, 2014 00:00 3467 Marime text
Verificarea activităţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a scos a iveală o serie de abateri săvârşite de Instituţia Prefectului Constanţa cu privire la aplicarea Legii numărul 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940. Potrivit Raportului public pe anul 2012 al Curţii de Conturi, Comisia tehnică de evaluare a terenurilor, construcţiilor, recoltelor neculese şi a plantaţiilor de pomi fructiferi altoiţi, compusă din trei ingineri şi aflată în cadrul Instituţiei Prefectului Constanţa, a hotărât aprobarea şi plata unor evaluări identice, fictive, fără corespondent în Situaţia de avere imobiliară rurală a locuitorilor.

Mai precis, la evaluarea anexelor locuinţelor, în majoritatea cazurilor comisia a stabilit că acestea sunt compuse dintr-un beci de 68,5 de metri pătraţi, magazie de 56 de metri pătraţi, grajd de 86 de metri pătraţi şi împrejmuire de 140 ml. De altfel, inspectorii consemnează că au descoperit 14 astfel de situaţii identice. Cu toate acestea, rapoartele Comisiei Tehnice de Evaluare au fost aprobate şi însuşite de Comisia Judeţului Constanţa pentru aplicarea Legii numărului 9/1998, emiţând hotărâri în acest sens, hotărâri ce mai apoi au fost validate prin decizii ale Vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, aflăm din cuprinsul Raportului.
„Prin evaluarea unor anexe gospodăreşti care nu apar în Situaţiile de avere imobiliară rurală a locuitorilor, încheiate de comisiile mixte româno-bulgară, sau evaluarea unor suprafeţe mai mari decât cele care apar în situaţiile de avere, moştenitorii autorilor au primit, în mod necuvenit, de la bugetul statului compensaţii băneşti mai mari decât aveau dreptul. Suma totală acordată cu titlu de compensaţie în aceste cazuri este de 685.000 de lei, din care a fost achitată
 suma de 466.000 de lei, care se constituie ca prejudiciu”, se arată în Raport.
 
Conexarea de dosare fără respectarea legii
 
Un alt caz petrecut tot în judeţul Constanţa prevede conexarea de către ANRP a unor dosare de restituire ce privesc doi autori aflaţi în legătură de rudenie (mamă-fiu) cu referire la două imobile învecinate, terenuri agricole situate în aceeaşi localitate (Limanu - judeţul Constanţa), ceea ce ar fi permis plata unei singure evaluări şi limitarea plăţii în numerar la 500.000 de lei în loc de 1.000.000 de lei, se menţionează în Raportul Curţii de Conturi. Din documentele aflate la dosarul de despăgubire a rezultat că terenurile celor doi foşti proprietari au fost preluate de CAP, respectiv de statul român, se consemnează în acelaşi document.
În aceste condiţii, cu toate că ANRP informase petenţii asupra lipsei de la dosarele de despăgubire a unor documente obligatorii (corespondenţa cu alte instituţii, corespondenţa cu localităţile învecinate şi cu Agenţia Domeniilor Statului), în lipsa acestor documente procedura de acordare de despăgubiri neputând fi finalizată, comisia fiind în imposibilitate de a emite decizia, inspectorii susţin că ANRP a emis în luna mai 2009 două decizii de despăgubire pentru suma totală de 1.652.000 de lei, din care suma de 1.000.000 de lei a fost executată silit din contul ANRP în anul 2012.
 
Plăţi multiple pentru acelaşi beneficiar

 
Tot cu privire la Constanţa, în acelaşi Raport se reţine faptul că în cazul unui alt autor, ANRP a efectuat plată triplă, validând trei Hotărâri ale Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii numărul 9/1998, prejudiciul fiind de 788.000 de lei. Aceasta nu a fost singura situaţie de acest gen. Astfel că inspectorii notează în Raport că ANRP a efectuat în cazul altui autor o plată dublă, validând două hotărâri ale Comisiei Judeţene Constanţa, prejudiciul fiind de această dată în sumă de 422.000 de lei.
 
Bucureştiul a spus NU, Constanţa, DA! Rezultatul? Un prejudiciu de 432.000 de lei

 
În cazul unui alt autor, reiese din Raport că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a decis, în mod contradictoriu, validând două Hotărâri, atât pe cea de respingere a compensaţiilor băneşti dată de comisia
 pentru aplicarea Legii numărul 9/1998 Bucureşti, cât şi pe cea favorabilă, a comisiei pentru aplicarea Legii numărul 9/1998 Constanţa, care aproba acordarea compensaţiilor băneşti. În acest caz, valoarea totală a prejudiciului este de 432.000 de lei.
De asemenea, în acelaşi Raport se consemnează că prin validarea hotărârii Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii numărul 9/1998, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 200.000 de lei, sumă care a fost plătită solicitantului. „Acesta a speculat lipsa bazei de date privind evidenţa hotărârilor primite de la Comisiile Judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi modul în care se repartizau hotărârile în vederea validării/invalidării. Situaţia prezentată mai sus a fost constatată şi în cazul unui alt autor, pentru acesta emiţându-se două hotărâri, una de către Comisia Judeţeană Tulcea şi una de către Comisia Judeţeană Constanţa, prejudiciul fiind de 232.000 de lei”, potrivit Raportului public pe 2012.
 
„Nu ştiu ce scrie în acel raport. Nici nu l-am văzut!”
 
Pentru toate abaterile de la legalitate şi regularitate constatate la ANRP, nu numai pentru cele care privesc judeţul Constanţa, Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se consemnează în Raport.
Întrebat dacă de la preluarea mandatului până la încetarea lui, fapt petrecut recent, i s-au adus la cunoştinţă abaterile din Raportul Curţii de Conturi pe 2012, fostul prefect Eugen Bola a răspuns că „nu”. Fostul reprezentant al Guvernului în teritoriu a mai declarat că de la preluarea mandatului „nu a primit nicio înştiinţare de la DNA”. „Nu am primit nicio adresă la Prefectură legată de activitatea DNA-ului”, a precizat Eugen Bola. Fostul reprezentant al Guvernului în teritoriu a precizat şi că a preluat conducerea Instituţiei Prefectului Constanţa în a doua parte a lunii noiembrie 2012 şi că la momentul controlului Curţii de Conturi nu se afla în instituţie. „Nu ştiu ce scrie în acel raport. Nici nu l-am văzut!”, a conchis Eugen Bola.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii