Pâinea se așează sub masă, ca să atragă norocul Obiceiuri și superstiții de Crăciun la români

Sărbătoarea Crăciunului este legată, cu precădere în zonele rurale, de unele obiceiuri și superstiții care s-au păstrat de-a lungul timpului.

În Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toată averea în casă. Pentru ca în anul care vine să fie frumoase și bogate, femeile pun un ban de metal și o nucă în apa în care se spală. Dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul. Aduce ghinion să porți pantofi noi de Crăciun.

O superstiţie populară legată de Crăciun este legată de vremea din această zi. Dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede că în cea de Paşte din anul viitor va fi vreme frumoasă. Dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.

Ciobanii așează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină și, amestecat cu tărâțe, îl dau oilor, pentru ca turma să sporească.

De Crăciun, pâinea se așează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub fața de masă se pune pleava de grâu, pentru belșug. Până la Crăciun, toată lumea trebuie să se împace cu dușmanii.

Ca să le vină pețitori, din Ajunul Crăciunului și până la Iordan (Bobotează), fetele mătură casa de la prag înspre răsărit. În aceste două săptămâni este bine ca fetele mari să nu dea gunoiul afară din casă.

În unele legende, se spune că unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfânta Naștere. Drept urmare, trupul broaștei nu putrezește, ci se usucă, nefiind mâncat de viermi. Se consideră că cine omoară o broască face un mare păcat.

Tradiția spune că de Crăciun se deschide cerul și este văzut, de către cei buni, Dumnezeu stând cu sfinții și îngerii la masă. Copiii născuți de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoși.

Dobrogea obiceiurilor păgâne de Crăciun

Dobrogea este o zona aparte. Până nu demult, bisericile de aici nu aveau voie să fie construite mai înalte decât turnurile geamiilor turceşti, iar modernismul oraşelor precum Constanţa şi Mangalia au făcut ca vechile tradiţii să dispară repede.  În Dobrogea sărbătorile sunt românești. Aici și-au dat întâlnire obiceiuri din Muntenia, Moldova și Oltenia, amestecându-se într-un tot multicultural cu cele ale cetăţenilor români de alte etnii şi religii.

Atunci când vine vorba de tradiţii şi obiceiuri păgâne de Crăciun, biserica a fost cea care le-a adoptat uşor-uşor şi a ajuns să le accepte şi chiar să le promoveze.

Nu putem să vorbim în Dobrogea despre creştinism decât dacă ne raportăm la Sfântul Andrei, care are şi el un colind al lui. De fapt anumite obiecte folosite de colindători îşi au originea în seară de Sfântul Andrei atunci când oamenii pe lângă grâul pe care-l pun la încolţit pun şi anumite ramuri de copaci, de pomi care înfloreau şi înverzeau până la Anul Nou şi erau folosite ca sorcovă.

Sursa: adevărul.ro, crainicul.ro, creștinortodox.ro, agerpres.ro