De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
05:59 30 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Vasile Moldoveanu, tenorul constănţean care a împărţit scena cu Montserrat Caballe, Renata Scotto şi Luciano Pavarotti (video) (IV)

ro

13 Oct, 2015 00:00 1200 Marime text
În ediţiile trecute, vă prezentam cum a început să strălucească steaua tenorului constănţean Vasile Moldoveanu, a cărei primă licărire s-a văzut pe scena Operei tomitane, devenind din ce în ce mai vizibilă pe cea a Operei Naţionale din Bucureşti, pentru a culmina în luminozitate  pe scene precum Metropolitan sau Covent Garden.
 
După ce urmează Conservatorul la Bucureşti şi cântă, din anul 1966 până în 1972, pe scena Operei Naţionale, susţine o audiţie cu Victor Vladarski, un cunoscut impresar, primind o invitaţie prin Agenţia Română de Impresariat Artistic în Germania. Este momentul în care hotărăşte că trebuie să aleagă libertatea.

Vasile Moldoveanu - „Opera este sufletul, imaginea unei ţări, oglinda ei“ 

În 1974, Vasile Moldoveanu semnează un contract pe patru ani cu Opera din Stuttgart, condusă la acea vreme de Wolfgang Windgassen. În perioada următoare, va cânta în numeroase producţii la acest teatru: „Lucia di Lammermoor“, „La bohème“, „Un ballo in maschera“, „La traviata“. În 1976, este distribuit în opera „Rigoletto“, pusă în scenă de Roman Polanski la Opera din München. În timpul anilor de început petrecuţi la operele din Düsseldorf, Stuttgart, München, Berlin, Ludwigsburg, este descoperit de Nelly Walter, vicepreşedinte al firmei de impresariat Columbia Artists Management, care va deveni managerul artistului pentru o perioadă de 11 ani şi care-l propune la Metropolitan Opera din New York. Debutează în 1979 la Covent Garden din Londra în „Don Carlo“ (producţia istorică a lui Luchino Visconti).
 
La numai cinci ani de la plecarea definitivă din ţară, în 1977, la Opera din Stuttgart i-a fost conferit titlul de Kammersaenger, un titlu onorific acordat doar artiştilor de prim rang, ca o recunoaştere oficială a calităţilor de excepţie  ale artistului român.
 
Debutul său la Metropolitan Opera a avut loc la 19 mai 1977, în timpul unui turneu al companiei la Minneapolis/Minesotta, în rolul lui Rodolfo, din opera „La bohème“, având-o ca parteneră în rolul lui Mimi pe Renata Scotto, alături de care va cânta apoi în mai multe spectacole. La Metropolitan Opera a cântat 105 spectacole, mai mult decât oricare alt tenor român, fiind solistul de naţionalitate română cu cele mai multe prezenţe în rol principal, de după război. Pentru comparaţie, în aceeaşi perioadă în care Vasile Moldoveanu cânta la Metropolitan, 1977-1986, Luciano Pavarotti avea 100 de apariţii, Plácido Domingo - 149, iar José Carreras - 51.
 
A cântat zece roluri la Metropolitan Opera, fiind transmis în direct la TV în operele „Don Carlo“ (1980 - 11 spectacole), „Il Tabarro“ (1981 - 12 spectacole) şi „Simon Boccanegra“ (1984 - 27 de spectacole). Pe lângă aceste roluri, a cântat Arrigo în „I Vespri Siciliani“ (patru spectacole), Turridu în „Cavalleria rusticana“ (opt spectacole), Cavaradossi în „Tosca“ (trei spectacole), Rodolfo în „La bohème“ (şase spectacole), Des Grieux în „Manon Lescaut“ (14 spectacole), Duca di Mantova în „Rigoletto“ (opt spectacole) şi Pinkerton din „Madama Butterfly“ (12 spectacole). Începând cu 1987, după o intervenţie chirurgicală complicată, îşi reduce activitatea pe continentul american. Ultimele sale apariţii în Statele Unite sunt la Opera din Denver: Calaf („Turandot“) şi Des Grieux („Manon Lescaut“).
 
Începe aventura de a cânta pe scene de pe două continente, înghiţind distanţele, uluind impresarii, încântând publicul.
 
Revenit în Europa, îşi continuă cariera la Paris („Manon Lescaut“ - nouă spectacole în 1991 şi încă cinci în 1993),  Monaco („I Vespri siciliani“ şi „Aida“ - în regia lui Giancarlo del Monaco), Nisa („La fanciulla del West“, în regia lui Petrică Ionescu), Roma („Turandot“), Lisabona („Manon Lescaut“), Parma („Don Carlo“), Pretoria, Africa de Sud („Un ballo in maschera“) şi diverse oraşe din Germania (Stuttgart şi Hamburg, în mod special). Practic, singurul teatru de operă de primă mărime unde nu a cântat a fost Teatro alla Scala din Milano, deşi au existat discuţii pentru un spectacol cu „I Vespri siciliani“.
 
Este artistul liric român care, în decursul a 11 ani, a cântat în cel mai mare număr de spectacole pe scena Operei Metropolitan. 
 
A cântat alături de Boris Christoff, Nicolai Ghiaurov, Renato Bruson, Renata Scotto, Montserrat Caballe, Mirella Freni, Eva Marto şi mulţi alţii, şi în tandem, alternativ, cu Luciano Pavarotti. A colaborat cu regizori de talia lui Roman Polanski, Franco Zeffirelli, Jean Pierre Ponnelle, Petrică Ionescu, Tito Capobianco, Giancarlo del Monaco şi alţii.
A urcat pe scenele operelor din marile oraşe germane, din America, Franţa, Elveţia, Anglia - Covent Garden, Italia, Olanda, Portugalia, Iran, Africa de Sud.
 
ZIUA de Constanţa vă va prezenta, în ediţiile viitoare, modul în care activitatea tenorului de pe scenele mari ale lumii s-a reflectat în critica de specialitate.


 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii